ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2993/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2993/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 53
din 7 februarie 2005, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de
contencios administrativ și fiscal, a fost admisă acțiunea formulată de
reclamanta P.M., împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii Maramureș.
În motivarea acțiunii,
instanța apreciază că cererea reclamantei este întemeiată, în raport cu probele
administrate și urmează să-i acorde drepturile prevăzute de O.G. nr. 105/1999,
aprobată prin Legea nr. 189/2000, începând cu 1 septembrie 2004.
Împotriva acestei hotărâri
au declarat recurs, atât reclamanta P.M., cât și pârâta Casa Județeană de
Pensii Maramureș.
Recurenta Casa Județeană de
Pensii Maramureș consideră nelegală și netemeinică, hotărârea instanței de
fond, întrucât consideră că nu beneficiază de prevederile Legii nr. 189/2000,
copiii care s-au născut în perioada de strămutare a părinților.
Recurenta P.M. a atacat
hotărârea instanței de fond, întrucât i s-au acordat drepturile cuvenite din
Legea nr. 189/2000, începând cu luna septembrie 2004, deși prima cerere a
formulat-o în luna mai 2001.
Înalta Curte de Casație și
Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, sesizată cu
soluționarea recursurilor formulate, a constatat întemeiat, recursul
reclamantei P.M. și îl va admite pentru considerentele ce vor fi expuse în
continuare.
Recursul declarat de Casa
Județeană de Pensii Maramureș este nefondat.
În conformitate cu
dispozițiile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 189/2000, beneficiază de aceste
prevederi, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate de
la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții, din
motive etnice, fiind strămutată în altă localitate, decât cea de domiciliu.
Așa cum rezultă din probele
administrate, reclamanta s-a născut în perioada de refugiu a părinților săi,
iar instanța în mod corect a apreciat că beneficiază de prevederile Legii nr.
189/2000. Perioada de la care încep să curgă drepturile cuvenite este stabilită
de legiuitor, în art. 5 din Legea nr. 189/2000 și, în mod greșit a fost
individualizată de instanța de fond.
Din actele prezentate,
rezultă că reclamanta s-a adresat Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 189/2000,
în luna mai 2001, ceea ce înseamnă că drepturile cuvenite încep să curgă de la
1 iunie 2001.
Având în vedere
considerentele expuse, Curtea urmează să admită recursul reclamantei și să
respingă, ca nefondat, recursul pârâtei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
P.M. împotriva sentinței civile nr. 53 din 7 februarie 2005 a Curții de Apel
Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.
Modifică hotărârea atacată,
numai în ce privește data acordării drepturilor, respectiv 1 iunie 2001, în loc
de 1 septembrie 2004.
Respinge recursul Casei
Județene de Pensii Maramureș împotriva aceleiași sentințe, ca nefondat.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 11 mai 2005.