ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7557/2012
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7557/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra conflictului de competență, constată
următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului
Dolj la data de 09 februarie 2011,
contestatorul
B.C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Ministerului Apărării
Naționale, anularea deciziei de recalculare a pensiei din 31 decembrie 2010.
Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă
și asigurări sociale,
prin
sentința civilă nr. 4284 din 25 martie 2011, a dispus declinarea competenței teritoriale
de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, cu motivarea că sediul
pârâtei se află în raza teritorială a acestei instanțe.
Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte
de muncă și asigurări sociale, prin sentința civilă nr. 7472 din 24 septembrie 2012
a admis excepția de necompetență
teritorială. A declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului
Dolj. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul, în
vederea soluționării acestuia, la Înalta Curte de Casație și Justiție.
S-a reținut, pornind de la prevederile
art. 154 alin. (1) și art. 156 din Legea nr. 263/2010, prin raportare la art. 727
C. proc. civ., că pentru stabilirea competenței teritoriale prezintă interes legea
de procedură în vigoare la momentul sesizării instanței, respectiv Legea nr. 263/2010
care a intrat în vigoare la 23 decembrie 2010 și care a modificat norma de competență
reglementată de art. 156 din Legea nr. 19/2000, lege care de altfel a fost abrogată.
S-a constatat astfel că aparține Tribunalului
Dolj competența soluționării cauzei, ca instanță în circumscripția căreia se află
domiciliul reclamantului.
Regulatorul de competență urmează a fi
pronunțat în favoarea Tribunalului Dolj,
în
considerarea argumentelor ce succed.
În stabilirea instanței competentă teritorial
să soluționeze prezenta cauză, trebuie corect interpretate dispozițiile legale ce
vizează aplicarea legilor în timp, în funcție de succesiunea acestora.
Astfel, este adevărat că art. 156 din Legea
nr. 19/2000, în vigoare la data emiterii deciziei a cărei anulare se solicită, prevedea
că se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul
reclamantul, cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale
de pensii, celelalte cereri adresându-se instanței în a cărei rază teritorială își
are domiciliul sau sediul pârâtul.
Textul menționat mai sus a fost însă abrogat
expres prin art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii
publice.
Prin dispozițiile cuprinse la art. 154
alin. (1) din Legea nr. 263/2010 s-a reglementat competența de soluționare a cererilor
îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor
de pensii sectoriale, prevăzându-se că acestea se adresează instanței în a cărei
rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul.
Aceste prevederi reprezintă o derogare
de la dispozițiile alin. (2) al textului de lege menționat, conform cărora "celelalte
cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau
sediul pârâtul", de natură a facilita accesul la instanță al persoanelor îndreptățite.
Trebuie precizat totodată că față de dispozițiile
legii vechi, Legea nr. 263/2010 a introdus noțiunea de case de pensii sectoriale,
care sunt, de fapt, succesoarele de drept ale fostelor structuri organizatorice
responsabile cu pensiile din Ministerul Apărării Naționale, M.A.I. și S.R.I., structuri
care au fost desființate și ale căror atribuții, potrivit art. 135 din lege, sunt
stabilite prin hotărâre de Guvern.
În ceea ce privește aplicabilitatea prevederilor
Legii nr. 263/2010 unei acțiuni formulate după intrarea actului normativ în vigoare,
dar care privește o decizie emisă în baza legii vechi, respectiv Legea nr. 119/2010,
se reține că potrivit art. 725 alin. (1) C. proc. civ., care reprezintă dreptul
comun în materie (art. 156 din Legea nr. 263/2010 stipulează că prevederile legii,
referitoare la jurisdicția asigurărilor sociale, se completează cu dispozițiile
C. proc. civ.), dispozițiile legii noi de procedură se aplică din momentul intrării
ei în vigoare, inclusiv proceselor în curs de judecată începute sub legea veche,
precum și executărilor silite începute sub acea lege.
În considerarea celor ce preced, având
în vedere că reclamantul are domiciliul în județul Dolj, competența soluționării
acțiunii formulate de acesta revine Tribunalului Dolj.
ÎNALTA CURTE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește
competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 11 decembrie 2012.