ÎCCJ, decizie (scj.ro #86986)

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

- SECȚIILE UNITE -

D E C I Z I A nr. XLIII (43)                                                            Dosar nr. 16/2007

Ședința de la 21 mai 2007

Sub președinția domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție,

Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, în conformitate cu dispozițiile art. 25 lit. a din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Bacău, referitor la aplicarea dispozițiilor art. 23, 28 și 41 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului modificată și completată prin Legea nr. 249/2005.

Secțiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozițiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenți 92 de judecători din totalul de 116 aflați în funcție.

SECȚIILE UNITE,

Deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

Prin recursul în interesul legii, formulat de Curtea de Apel Bacău, se apreciază că instanțele judecătorești nu au un punct de vedere unitar, în aplicarea dispozițiilor art. 23, 28 și 41 din Legea nr. 64/1995, privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, modificată și completată prin Legea nr. 249/2005, referitoare la numirea administratorului sau lichidatorului judiciar.

Astfel, se învederează că unele instanțe au considerat că judecătorul sindic, în cazul procedurii reorganizării judiciare și a falimentului, nu poate numi doi sau mai mulți administratori, care să-și desfășoare activitatea concomitent, nici chiar atunci când, în raport de complexitatea procedurii, s-ar impune luarea unei asemenea măsuri.

În motivarea acestui punct de vedere s-a relevat că, atunci când complexitatea procedurii face necesar, administratorul numit poate, în condițiile art. 27 din Legea nr. 64/1995, să desemneze persoane de specialitate în vederea îndeplinirii atribuțiilor sale.

S-a arătat că alte instanțe, dimpotrivă, s-au pronunțat în sensul că legea nu interzice numirea a doi sau a mai multor administratori, această măsură fiind lăsată la aprecierea judecătorului sindic, care în raport cu complexitatea cauzei poate aprecia asupra numirii mai multor administratori, lichidatori.

În legătură cu această chestiune de drept, în privința căreia s-a considerat că instanțele au dat o interpretare diferită dispozițiilor legale aplicabile, se constată următoarele:

Mai întâi, este de observat că, potrivit art. 41 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, modificată prin Legea nr. 249 din 22 iulie 2005, judecătorul sindic, prin hotărârea de deschidere a procedurii desemnează, în condițiile art. 11 alin. 1 lit. c, „un administrator, stabilindu-i atribuțiile, precum și remunerația” iar potrivit art. 24 „în conformitate cu criteriile falimentului, va numi prin aceeași încheiere un lichidator, stabilindu-i remunerația”.

Or, în raport cu această reglementare expresă, prin textul de lege menționat, rezultă voința neîndoielnică a legiuitorului de a numi numai un singur administrator și lichidator și nu a mai mulți.

În adevăr, textul de lege nu interzice în mod expres numirea a doi sau mai mulți administratori lichidatori, însă nici nu prevede această posibilitate.

În fine, prin art. 27 din Legea nr. 64/1995 se precizează că, în cazul în care complexitatea procedurii falimentului o impune, administratorul numit poate, în vederea îndeplinirii atribuțiilor sale, să desemneze persoane de specialitate.

Pe de altă parte, însă, Legea nr. 64/1995 a fost abrogată prin Legea nr. 85/2006, intrată în vigoare la 11 iulie 2006.

Or, în raport cu dispozițiile art. 11 din acest act normativ, judecătorul sindic are următoarele atribuții:

- desemnarea motivată, prin sentință de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolvență care au depus ofertă de servicii în acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu, sau după caz, a lichidatorului care va administra procedura până la confirmare ori, după caz, înlocuirea sa de către adunarea creditorilor, stabilirea remunerației în conformitate cu criteriile stabilite prin legea de organizare a profesiei de practician în insolvență, precum și a atribuțiilor acestuia pentru această perioadă;

- confirmarea, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor;

- înlocuirea, pentru motive temeinice, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului.

Potrivit dispozițiilor art. 18 din aceeași lege, „după deschiderea procedurii, adunarea generală a acționarilor debitorului, persoană juridică, va desemna, pe cheltuiala acestora, un reprezentant, persoană fizică sau juridică, administrator special să reprezinte interesele societății și ale acestora și să participe la procedură pe seama debitorului.

În fine, dispozițiile art. 17 a legii menționate prevăd că „negocierile cu administratorul sau lichidatorul sunt în sarcina comitetului creditorilor”.

Ca urmare, în raport cu aceste noi reglementări, judecătorul sindic poate doar confirma prin încheiere administratorul judiciar sau lichidatorul desemnat de adunarea creditorilor.

În consecință, constatându-se că, după intrarea în vigoare a Legii nr. 85/2006, nu sunt semnalate cazuri de practică neunitară referitoare la numirea administratorului sau lichidatorului judiciar, în cazul procedurii reorganizării judiciară și a falimentului, urmează ca recursul în interesul legii, declarat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Bacău să fie respins ca neântrunind condițiile cerute în art. 329 din Codul de procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge sesizarea formulată prin recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Bacău, referitor la aplicarea dispozițiilor art. 23, 28 și 41 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, modificată și completată prin Legea nr. 249/2005, constatând că în practica instanțelor nu s-au ivit soluționări diferite în această materie.

Pronunțată, în ședință publică, azi 21 mai 2007.

PREȘEDINTELE  ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE,

Prof. univ. dr. Nicolae Popa

PRIM MAGISTRAT ASISTENT,

Victoria Maftei