ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5429/2013

Asupra conflictului de competență constată următoarele: Prin procesul-verbal de constatare a contravenției din 6 iulie 2011 a fost sancționată contravenienta D.E. pentru săvârșirea contravenției prevăzute de dispozițiile art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002, constând în aceea că la data de 12 ianuarie 2011 a circulat, fără a deține rovinietă valabilă, pe DN 7 Km 188 + 900 m, localitatea Seaca, județul Vâlcea. Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea la data de 10 august 2011, contravenientul D.E., a solicitat instanței anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției întocmit de intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, Centrul de studii tehnice rutiere și informatică.

Prin Sentința nr. 4246 din 24 octombrie 2011, Judecătoria Râmnicu Vâlcea și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brezoi, reținând că soluția se impune în raport cu prevederile O.G. nr. 15/2002 în forma avută anterior modificării prin dispozițiile Legii nr. 2/2013, respectiv prevederile art. 32 din O.G. nr. 2/2001. Prin Sentința nr. 948 din 5 martie 2013, Judecătoria Brezoi, la rândul său, și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Buzău, reținând că soluția se impune în raport cu prevederile art. 10 1 din O.G. nr. 15/2002, astfel cum au fost completate prin Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc.

civ. Prin Sentința nr. 12441 din 19 septembrie 2013, Judecătoria Buzău, la rândul său, și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Brezoi, reținând că raportului juridic dedus judecății îi sunt aplicabile prevederile O.G. nr. 15/2002 în forma avută anterior modificării prin dispozițiile Legii nr. 2/2013, respectiv prevederile art. 32 din O.G. nr. 2/2001. Constatând ivit conflictul negativ de competență, dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție. Analizând lucrările dosarului, Înalta Curte constată următoarele: În drept, potrivit dispozițiilor art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, competența de soluționare a plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii aparține judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.

Potrivit dispozițiilor art. 10 din O.G. nr. 15/2002 privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport rutier, contravențiilor prevăzute la art. 8 din acest act normativ le sunt aplicabile dispozițiile O. G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Prin dispozițiile art. III alin. (2) din Legea nr. 2/2013, după dispozițiile art. 10 din O.G. nr. 15/2002, s-a introdus un nou articol, art. 10 1 , potrivit căruia: "prin derogare de la dispozițiile O.G. nr. 2/2001 (..) plângerea, însoțită de copia procesului-verbal de constatare a contravenției, se introduce la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul contravenientul". Dispozițiile art. 10 1 mai sus arătate, în lipsa unor norme tranzitorii instituite prin dispozițiile Legii nr. 2/2013, în raport de prevederile art. 725 alin. (2) C. proc.

civ. 1865, sunt aplicabile doar proceselor începute după intrarea în vigoare a noii norme de competență, nu și celor în curs de soluționare. Soluția se impune și în raport de interpretarea teleologică și sistematică a dispozițiilor tranzitorii cuprinse în art. XXIII alin. (1) - (4) din Legea nr. 2/2013, care se referă în mod restrictiv doar la procesele în materia contenciosului administrativ și fiscal (nu și în materia contravențională) și cu indicarea instanțelor pe rolul cărora se află astfel de procese, respectiv, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal și curțile de apel. În cauza supusă analizei, se constată că plângerea contravențională a fost înregistrată pe rolul unei judecătorii, anterior adoptării Legii nr. 2/2013, anume la data de 10 august 2011, caz în care competența materială de soluționare revine, potrivit prevederilor art. 10 din O.G.

nr. 15/2002 coroborat cu ale art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția. Cum contravenția a fost săvârșită în localitatea Seaca aflată în circumscripția Judecătoriei Brezoi, acestei instanțe îi revine competența de soluționare a cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Brezoi. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 noiembrie 2013. Procesat de GGC - AS