ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4127/2010

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 27 octombrie 2009 la Judecătoria Satu Mare creditoarea Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., prin Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj a solicitat ca în contradictoriu cu debitoarea SC T. SRL Satu Mare, să se dispună emiterea unei ordonanțe care să cuprindă somația de plată și prin care să se dispună obligarea debitoarei la plata următoarelor sume: - echivalentul în RON a sumei de 375 euro, plătibil la cursul de schimb al zilei comunicat de BNR, valabil pentru ultima zi din luna anterioară datei achitării tarifului, conform art. 6 alin. (1) și (2) din O.G.

nr. 15/2002, cu titlul de debit reprezentând rate eșalonate ale tarifelor de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, rămase restante; - echivalentul în RON a sumei de 563,06 euro, plătibil la cursul de schimb al BNR, valabil pentru ultima zi a lunii anterioare scadenței ratei, reprezentând penalități de întârziere calculate până la data de 6 noiembrie 2009 inclusiv, pentru neplata debitului la termenele și în cuantumul stabilit conform contractului și în continuare, până la achitarea integrală a debitului; - cheltuielile de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar. În motivarea cererii, creditoarea a arătat că societatea debitoare nu a achitat decât prima rată din Contractul nr. 2574 din 14 august 2006, având ca obiect eliberarea rovinietelor pentru autovehiculul cu număr de înmatriculare X, ceea ce a și determinat rezilierea de drept a contractului intervenit între părți.

Creditoarea a mai arătat că, pentru neachitarea la termen a sumelor reprezentând rate eșalonate ale tarifelor de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, beneficiarul datorează majorări de întârziere calculate prin aplicarea cotei de 0,15% pe zi de întârziere asupra taxei totale datorate, conform dispozițiilor art. 3 alin. (1) din contract. Prin Sentința civilă nr. 6186 din 17 noiembrie 2009, Judecătoria Satu Mare a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Oradea, cu motivarea că instanța de contencios administrativ este competentă să judece litigiul, întrucât compania creditoare este persoană juridică de drept privat asimilată autorităților publice centrale, conform dispozițiilor art. 1 din O.U.G.

nr. 84/2003, astfel cum a fost modificată și completată prin art. I din Legea nr. 47/2004. Curtea de Apel Oradea, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a pronunțat Sentința nr. 82/CA din 24 februarie 2010, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Satu Mare, a constatat conflict negativ de competență și pentru pronunțarea regulatorului de competență, a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție. Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Oradea a reținut că sunt incidente normele de competență materială prevăzute de art. 1 pct. 1 lit. c) din C. proc. civ., întrucât Contractul nr. 2574 din 14 august 2006 încheiat între părți pentru eliberarea rovinietei în vederea utilizării rețelei de drumuri naționale are natura unui contract comercial, încheiat între o autoritate publică și o societate comercială, prin care autoritatea percepe societății comerciale o taxă de utilizare a rețelei de drumuri naționale.

Sesizată în soluționarea prezentului conflict negativ de competență, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Satu Mare, pentru următoarele considerente: Contractul nr. 2574 din 14 august 2006 încheiat între părți are ca obiect eliberarea rovinietei pentru utilizarea rețelei de drumuri naționale și nu reprezintă un contract administrativ, în sensul definit de art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, ca fiind un contract pentru punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice sau achiziții publice. Contractul privind eliberarea rovinietei pentru utilizarea rețelei de drumuri naționale are natura unui contract comercial, încheiat între o autoritate publică și o societate comercială, prin care autoritatea percepe societății comerciale o taxă de utilizare a rețelei de drumuri naționale.

În consecință, cererea de ordonanță de plată formulată de o direcție regională a Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA împotriva unei societăți comerciale, debitoare în baza unui contract, prin care compania se obligă să elibereze rovinietele pentru autovehicule în schimbul prețului plătit de societate, este de competența instanței de drept comun, iar nu de competența instanței de contencios administrativ și fiscal. Pentru motivele care au fost expuse, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a prezentului litigiu în favoarea Judecătoriei Satu Mare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România prin Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj și pârâta SC T. SRL în favoarea Judecătoriei Satu Mare. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 octombrie 2010. Procesat de GGC - NN