ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 178/2013

Asupra conflictului

de competență, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul

Tribunalului Dolj la data de 02 februarie 2011, contestatorul T.I. a solicitat

în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Ministerului Apărării Naționale, anularea

deciziei nr. 57582 din 31 decembrie 2010 emisă de pârâtă.

Tribunalul Dolj, secția

conflicte de muncă și asigurări sociale, prin sentința civilă nr. 3430 din 10

martie  2011 a dispus declinarea competenței teritoriale de soluționare a

cauzei în favoarea Tribunalului București, cu motivarea că sediul pârâtei se

află în raza teritorială a acestei instanțe.

Tribunalul București,

secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, prin sentința civilă nr.

8087 din 08 octombrie 2012 a admis excepția de necompetență teritorială. A

declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj. A

constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul, în

vederea soluționării acestuia, la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pentru a se

dezînvesti, Tribunalul București a reținut că, la intrarea în vigoare a Legii nr.

263/2010, competența de soluționare a cererilor cu privire la deciziile emise

de casele teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale

(fostele case de pensii ale M.A.N., ale M.A.I. și ale S.R.I.) a fost

modificată, în sensul că aceasta aparține instanței de la domiciliul

reclamantului.

A constatat totodată

că, decizia a cărei anulare se solicită a fost emisă în baza Legii nr. 119/2010,

iar cererea de chemare în judecată a fost formulată la 02 februarie 2011, după

intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 și abrogarea expresă a Legii nr. 19/2000.

Întrucât normele de

procedură civilă sunt de imediată aplicare, s-a considerat a fi competent a

soluționa acțiunea, Tribunalul Dolj, respectiv instanța de la domiciliul ales

al reclamantului.

Învestită astfel a

pronunța regulatorul de competență, Înalta Curte de Casație și Justiție va

stabili în favoarea Tribunalului Dolj, competența de soluționare a pricinii

pentru considerentele ce succed:

În stabilirea

instanței competentă teritorial să soluționeze prezenta cauză, trebuie corect

interpretate dispozițiile legale ce vizează aplicarea legilor în timp, în

funcție de succesiunea acestora.

Astfel,

este adevărat că

dispozițiile art. 156 din Legea nr. 19/2000, în vigoare la data emiterii

deciziei a cărei anulare se solicită, prevedeau că se adresează instanței în a

cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul, cererile

îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de pensii,

celelalte cereri adresându-se instanței în a cărei rază teritorială își are

domiciliul sau sediul pârâtul.

Textul mai sus evocat

a fost însă abrogat expres prin prevederile art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice.

Prin

dispozițiile cuprinse la art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 s-a

reglementat

competența

de soluționare a c

ererilor îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de

pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale, prevăzându-se că acestea se

adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul

reclamantul.

Aceste

prevederi reprezintă o derogare de la dispozițiile alin. (2) al textului de

lege menționat, conform cărora „celelalte cereri se adresează instanței în a

cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul”, de natură a

facilita accesul la instanță al persoanelor îndreptățite.

Trebuie

precizat totodată că, față de dispozițiile legii vechi, Legea nr. 263/2010 a

introdus noțiunea de case de pensii sectoriale, care sunt, de fapt,

succesoarele de drept ale fostelor structuri organizatorice responsabile cu

pensiile din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și

Internelor și Serviciului Român de Informații, structuri care au fost

desființate și ale căror atribuții, potrivit art. 135 din lege, sunt stabilite

prin Hotărâre de Guvern.

În ceea

ce privește aplicabilitatea prevederilor Legii nr. 263/2010, unei acțiuni

formulate după intrarea actului normativ în vigoare, dar care privește o

decizie emisă în baza legii vechi, se reține că p

otrivit art. 725 alin. (1) C. proc.

civ., care reprezintă dreptul comun în materie (art. 156 din Legea nr. 263/2010

stipulează că

prevederile legii, referitoare la jurisdicția

asigurărilor sociale, se completează cu dispozițiile Codului de procedură

civilă)

, dispozițiile legii noi de procedură se aplică din momentul

intrării ei în vigoare, inclusiv proceselor în curs de judecată începute sub

legea veche, precum și executărilor silite începute sub acea lege.

În considerarea celor

ce preced, având în vedere că reclamantul are domiciliul pe raza teritorială a

județului Dolj,

competența soluționării contestației revine Tribunalului Dolj.

ÎNALTA CURTE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 22 ianuarie 2013.