ÎCCJ, Secția penală

Prin cererea formulată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, petiționarul I.G. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 12693/180/2012 al Judecătoriei Bacău, motivând că la această instanță nu va avea loc o judecată dreaptă și imparțială, întrucât intimații împotriva cărora a formulat plângere sunt apărați de conducerea Primăriei Cleja. Potrivit art. 57 C. proc. pen. au fost solicitate informații de la Tribunalul Bacău. Din informarea transmisă de la Tribunalul Bacău rezultă că dosarul a cărui strămutare se cere are ca obiect plângere împotriva rezoluțiilor procurorului, în Dosar nr. 4568/P/2011 din 26 iunie 2012 prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimații C.M., B.M., B.V.

ș.a. Cauza a avut primul termen de judecată la 25 septembrie 2012 când s-a amânat pentru lipsa procedurii cu părțile, apoi la 30 octombrie 2012 și 4 decembrie 2012, pentru viciu de procedură, iar ultimul termen a fost acordat la 29 ianuarie 2013. În ce privește motivele, nu s-a făcut dovada afirmațiilor petiționarului și lasă la aprecierea instanței cu privire la cererea de strămutare. Examinând cererea formulată în raport de motivele invocate, Înalta Curte constată că aceasta nu este fondată. Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc.

pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la o instanță competentă la o altă instanță egală în grad, în cazul în care, imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor cauzei, dușmăniilor locale sau calității părților, când există pericolul de tulburare a ordinii ori când una dintre părți are o rudă sau afin până la gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori, asistenții judiciari sau grefierii instanței. În cauză, nici una dintre cerințele art. 55 alin. l C. proc. pen. nu sunt întrunite. În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar și din perspectiva celui interesat.

La acest control, instanța investită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte pot pune în discuție imparțialitatea judecătorului și justifică temerea celui interesat. Curtea Europeană a hotărât că, în privința imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor. În cazul de față, Curtea, în raport de prevederile art. 55 alin. (2) C. proc. pen. și de datele expuse, apreciază că temerile petentului nu sunt justificate. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petiționarul I.G. pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 12693/180/2012 al Judecătoriei Bacău. Obligă petiționarul la plata sumei de 200 RON, cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 14 februarie 2013. Procesat de GGC - DG