ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 446/2014

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel Târgu-Mureș a fost sesizată cu soluționarea excepției de nelegalitate a dispozițiilor art. 3 din anexa la H.G. nr. 453/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 315/2006, fiind suspendată judecarea cauzei până la soluționarea excepției. În motivarea excepției de nelegalitate, reclamantul a susținut că, deși prin art. 3 din anexa la H.G. nr. 453/2007 s-a stabilit un circuit corect al cererii ce trebuie formulată de cadrele didactice pentru a beneficia de ajutorul financiar în vederea achiziționării cărților, totuși s-a stabilit și un termen nerezonabil pentru depunerea cererilor de acest tip, termen care este de natură să împiedice cadrele didactice să obțină drepturile bănești acordate conform art. 1 și art. 2 din Legea nr. 315/2006.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâtul Guvernul României, prin Secretariatul General, a invocat excepția inadmisibilității, arătând că excepția de nelegalitate poate avea ca obiect numai actele administrative cu caracter individual, iar nu și pe cele cu caracter normativ. Pârâtul Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin întâmpinarea depusă la dosar a invocat, pentru considerentele prezentate și de emitentul actului, excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate, iar pe fond a solicitat respingerea excepției pentru argumentele care au fundamentat și apărarea pârâtului Guvernul României. Prin notele depuse la dosar, pârâtul Inspectoratul Școlar Județean Mureș a lăsat la aprecierea instanței soluția în cauză.

Prin sentința nr. 133 din 22 februarie 2013, Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins excepția inadmisibilității invocată de Guvernul României, a respins excepția de nelegalitate a dispozițiilor cuprinse în art. 3 din H.G. nr. 453/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 315/2006 privind stimularea achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii calității activității didactice în învățământul preuniversitar, invocată în Dosarul nr. 5763/102/2012 al Tribunalului Mureș, de reclamantul Sindicatul Învățământului Preuniversitar Mureș în numele membrilor de sindicat.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, că textul art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 este interpretat în mod constant de către instanțele judecătorești în sensul că este admisibilă excepția de nelegalitate având ca obiect actele administrative cu caracter normativ, apreciindu-se că, în condițiile în care legiuitorul permite atacarea unui act administrativ normativ oricând, cu atât mai mult contestarea aceluiași act normativ poate fi realizată pe calea excepției de nelegalitate. Ținând cont de exigență, vizând calitatea actelor normative de a avea caracter accesibil și previzibil, și de jurisprudența masivă și uniformă a secției de contencios administrativ și fiscal a instanței supreme în chestiunea interpretării art. 4 din Legea nr. 554/2004, Curtea a apreciat că nu poate fi primită excepția invocată.

Pe fondul excepției de nelegalitate, curtea a apreciat că nu poate primi argumentele reclamantului, potrivit cărora prin stabilirea unui termen limită până la care cererea pentru acordarea ajutorului financiar poate fi formulată se adaugă la lege, limitându-se efectele acesteia prin anihilarea exercițiului dreptului conferit beneficiarilor, din moment ce acordarea ajutorului financiar presupune parcurgerea mai multor etape, debutând cu formularea unei cereri de către cadrul didactic, astfel că era necesară disciplinarea procedurii, inclusiv prin instituirea unor termene, prin delimitarea clară a obligațiilor ce le revin persoanelor implicate.

Legat de justificarea stabilirii datei limită de 1 noiembrie pentru depunerea de către cadrul didactic a solicitării de acordare a ajutorului, instanța de fond a reținut că normele metodologice nu puteau ignora caracterul de credit bugetar al ajutorului analizat și trebuiau să fie corelate cu principiile de execuție bugetară, iar stabilirea unui termen spre sfârșitul execuției bugetare a urmărit tocmai să permită fiecărui cadru didactic să depună cererea de acordare a ajutorului financiar în vederea achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic înaintea anulării de drept a fondurilor din buget cu această destinație, fiind astfel în acord cu natura juridică a ajutorului acordat și scopul Legii nr. 315/2006.

Față de cele de mai sus, Curtea de apel a găsit neîntemeiată excepția de nelegalitate dedusă judecății și a respins-o ca atare. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul Sindicatul Învățământului Preuniversitar Mureș, în numele membrilor de sindicat, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Recurentul a criticat soluția instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică, arătând că este dată cu aplicarea greșită a legii. Astfel, susține recurentul că prin dispozițiile art. 3 din anexa la H.G. nr. 453/2007, care stabilesc termenul de 1 noiembrie pentru formularea cererilor pentru acordarea ajutorului financiar aferent anului următor, se adaugă la lege, în condițiile în care prin art. 1 și art. 2 din Legea nr. 315/2006 se prevede cadrul legal pentru acordarea ajutorului financiar de 100 de euro, fără a se stabili un termen pentru depunerea cererilor de către personalul didactic.

Recurentul susține că în acest caz trebuie aplicate regulile generale de drept, în sensul că cererea să poată fi formulată oricând în interiorul termenului general de prescripție. Se arată că scopul normelor metodologice este tocmai de a facilita aplicarea legii, iar instituirea regulilor prevăzute de art. 3 criticat, cu privire la stabilirea termenului nerezonabil pentru depunerea cererilor de acest tip, este de natură să împiedice cadrele didactice să obțină drepturile bănești prevăzute de art. 1, art. 2 din Legea nr. 315/2006. Recurentul mai arată că prin introducerea termenului limită se înlătură aplicabilitatea prevederilor art. 3 din Decretul nr. 167/1958, pe care îl consideră aplicabil cauzei de față.

Considerând ca prin normele metodologice a fost depășit scopul acestora, de a organiza aplicarea legii și practic s-a adăugat la lege, recurentul apreciază că prevederile art. 3 din anexa la H.G. nr. 453/2007 sunt nelegale în raport de art. 1 și art. 2 din Legea nr. 315/2006, fapt pentru care, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, respectiv modificarea în tot a hotărârii atacate, în sensul admiterii excepției de nelegalitate invocate. Examinând cauza și sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, inclusiv cele ale art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Instanța de control judiciar constată că în speță nu sunt întrunite cerințele impuse de art. 304 sau art. 304 1 C. proc. civ., în vederea casării sau modificării hotărârii: prima instanță a reținut corect situația de fapt, în raport de materialul probator administrat în cauză și a realizat o încadrare juridică adecvată. Legea nr. 315/2006 privind stimularea achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii calității activității didactice, în învățământul preuniversitar, publicată în M. Of. nr. 617/18.07.2006, a prevăzut prin dispozițiile sale, art. 1-art.

6, acordarea unui ajutor financiar anual, la solicitarea cadrelor didactice titulare și/sau suplinitoare calificate din învățământul preuniversitar, în vederea achiziționării de cărți sau programe educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii calității activității didactice, ajutor ce reprezintă echivalentul în RON a 100 de euro, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României la data plății. Totodată, actul normativ a stabilit că în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii vor fi elaborate normele metodologice de aplicare a acesteia, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului. Prin H.G. nr. 453/2007 au fost aprobate normele metodologice de aplicare a dispozițiilor Legii nr. 315/2006, fiind explicitate modalitățile de punere în practică a acestor norme legale, acesta fiind de fapt rolul unei hotărâri de guvern, respectiv de a asigura punerea în executare a unor dispoziții legale.

Dispozițiile art. 3 alin. (1) din H.G. nr. 453/2007 prevăd că ajutorul financiar se acordă anual pe bază de cerere formulată de beneficiar și înregistrată până la data de 1 noiembrie pentru anul următor la unitatea de învățământ la care beneficiarul exercită funcția de bază, iar plățile se efectuează începând cu luna ianuarie din anul următor. Înalta Curte reține că nu poate fi interpretat ca nelegal termenul limită impus de H.G. nr. 453/2007, având în vedere aspectele formale ce trebuie îndeplinite pentru asigurarea plății acestor sume de la bugetul de stat, precum și faptul că introducerea termenului până la care cererea cadrelor didactice trebuie formulată nu reprezintă o dispoziție nelegală și nu poate fi interpretată ca o adăugare la lege.

În sprijinul acestei interpretări sunt și principiile generale care stau la baza întocmirii situațiilor financiare pentru plata sumelor de la buget, fiind evident că predicționarea și previzibilitatea cheltuielilor, care se fac cu titlu de ajutor financiar, urmează regulile generale aplicabile plăților ce se fac din bugetul de stat, stabilite în sarcina ordonatorilor principali de credite. Rolul hotărârii de Guvern adoptate pentru punerea în aplicare a Legii nr. 315/2006 a fost tocmai de a explicita pe larg formalitățile necesare pentru obținerea ajutorului financiar prevăzut de lege, atât cu privire la cererea ce se formulează, la documentele justificative care trebuie depuse, cât și cu privire la termenele de depunere a acestora, pentru obținerea ajutorului financiar prevăzut de lege.

Astfel, în acord cu soluția instanței de fond, se apreciază că procedura instituită prin normele de aplicare se aplică tuturor subiecților de drept, nefiind discriminatorie, aceasta declanșându-se la cererea beneficiarului, iar instituirea unui termen limită de depunere a acestei cereri este justificată de necesitatea prevederii necesarului de fonduri în vederea unei fundamentări a bugetului de stat, având în vedere că sumele necesare plății ajutorului financiar se asigură în limita creditelor bugetare aprobate anual. Astfel fiind, Înalta Curte constată că susținerile și criticile recurentului sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar hotărârea instanței de fond este temeinică și legală. În consecință, pentru considerentele arătate și în conformitate cu prevederile art. 312 C. proc.

civ., recursul va fi respins ca nefondat, menținându-se sentința atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Sindicatul Învățământului Preuniversitar Mureș, în numele membrilor de sindicat, împotriva sentinței civile nr. 133 din 22 februarie 2013 a Curții de Apel Târgu-Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 31 ianuarie 2014.