ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Examinând conflictul de competență de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 22.06.2017, numiții A. și B. au sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina, arătând că la data de 17.06.2017, ora 21:37, fiul lor, C., în vârstă de 3 săptămâni a decedat la Spitalul Kaiser Franz Josef din Viena, ca urmare a nerespectării procedurilor medicale aplicate asupra sa de către personalul medical din unitate, care s-a ocupat de copii.
Prin Ordonanța de clasare nr. 1425/P/2017 din data de 22.04.2020 emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina și menținută prin Ordonanța nr. 40/II-2/2020 a prim-procurorului din cadrul aceleiași unități de parchet, s-a dispus clasarea cauzei cu privire la infracțiunea de ucidere din culpă prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen., față de personalul medical din cadrul Spitalului Krankenhaus Hietzing, Pavilionul II Viena, Austria și al Spitalului Kaiser Franz Josef din Viena, Austria, în ceea ce privește decesul nou născutului C., întrucât fapta nu este prevăzută de către legea penală.
Împotriva sus- arătatei ordonanțe, petenții A. și B. au formulat plângere,la judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Câmpina.
Prin Încheierea nr. 119 din 07.07.2021 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Câmpina, în temeiul art. 340 alin. (1) C. proc. pen., coroborat cu art. 54 lit. c) C. proc. pen. și cu aplicarea art. 47 C. proc. pen. și cu referire la art. 42 alin. (2) C. proc. pen., s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Câmpina, invocată din oficiu și, în baza art. 42 alin. (2) C. proc. pen., s-a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect plângere împotriva soluției de clasare dispusă prin Ordonanța nr. 1425/P/2017 din data de 22.04.2020 emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina și menținută prin Ordonanța nr. 40/II-2/2020 a prim-procurorului din cadrul aceleiași unități de parchet, în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București.
În motivarea acestei soluții, judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Câmpina a reținut că presupusa infracțiune de ucidere din culpă a nou-născutului C. a fost săvârșită pe teritoriul Austriei de către personalul medical din cadrul Spitalului Krankenhaus Hietzing, Pavilionul II Viena, Austria și al Spitalului Kaiser Franz Josef din Viena, Austria, astfel că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 42 alin. (2) C. proc. pen.
Prin încheierea din data de 21 septembrie 2021, a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sectorului 2 București, în baza art. 47 alin. (2) și (3) C. proc. pen., a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 2 București, invocată din oficiu.
În baza art. 50 C. proc. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) lit. d) și alin. (5) teza a II-a C. proc. pen. raportat la art. 340 alin. (1) C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a plângerii formulate de petenții A., domiciliat în sat Bănești, comuna Bănești, nr. 4, județul Prahova și B., domiciliată în județul Buzău și fără forme legale în sat Bănești, comuna Bănești, nr. 4, județul Prahova, împotriva Ordonanței de clasare nr. 1425/P/2017 din 22.04.2020 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina, în favoarea Judecătoriei Câmpina - județul Prahova.
În baza art. 51 C. proc. pen., a constatat intervenit conflictul negativ de competență și a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru soluționarea acestuia.
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a dispune astfel, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sectorului 2 București, a reținut că invocarea și admiterea excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei Câmpina s-a făcut cu depășirea termenului limită prevăzut de art. 47 alin. (2) și (3) C. proc. pen.
Potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) și (3) C. proc. pen., excepția de necompetența teritorială poate fi invocată până la începerea cercetării judecătorești. În cauza de fața, nu numai că a fost depășit moment cercetării judecătorești, ci au avut loc și dezbateri în cauză, judecătorul rămânând în pronunțare asupra fondului cauzei, amânând pronunțarea de 4 ori, ulterior repunând cauza pe rol și invocând din oficiu excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Câmpina.
S-a mai arătat că, chiar și în ipoteza în care o altă instanța ar fi fost competentă teritorial să soluționeze plângerea formulată de petenții A. și B. împotriva ordonanței de clasare, neinvocarea până la începerea cercetării judecătorești a excepției de necompetență teritorială a condus la prorogarea legală a competenței judecătorului de camera preliminară din cadrul Judecătoriei Câmpina.
În ceea ce privește instanța competentă teritorial să judece cauza în primă instanță, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sectorului 2 București a constatat că locul săvârșirii infracțiunii este în Austria, în cauză nu există suspect sau inculpat, urmărirea penală fiind efectuată in rem, astfel încât, singurul criteriu în funcție de care se poate stabili competența teritorială vizează locuința persoanei vătămate, care în cazul de fața este în sat Bănești, comuna Bănești, nr. 4, județul Prahova.
În ceea ce privește reținerea competenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 2 potrivit art. 42 alin. (2) C. proc. pen. "Dacă inculpatul nu locuiește sau, după caz, nu are sediul în România, iar infracțiunea este de competența judecătoriei, aceasta se judecă de Judecătoria Sectorului 2 București, iar în celelalte cazuri, de instanța competentă după materie ori după calitatea persoanei din municipiul București, în afară de cazul când prin lege se dispune altfel", s-a arătat că nu sunt aplicabile dispozițiile legale enunțate, în cauză neavând inculpat, urmărirea penală vizând doar fapta.
Analizând conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Câmpina și Judecătoria Sectorului 2 București cu privire la competența de soluționare cauzei privind pe petenții A. și B. Înalta Curte constată următoarele:
Obiectul cauzei de față, îl constituie plângerea formulată de petenții A. și B. împotriva Ordonanței de clasare nr. 1425/P/2017 din data de 22.04.2020 emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina, prin care s-a dispus clasarea cauzei cu privire la infracțiunea de ucidere din culpă prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen., față de personalul medical din cadrul Spitalului Krankenhaus Hietzing, Pavilionul II Viena, Austria și al Spitalului Kaiser Franz Josef din Viena, Austria, în ceea ce privește decesul nou născutului C., întrucât fapta nu este prevăzută de către legea penală.
Din punct de vedere al competenței materiale, în raport cu infracțiunea pentru care s-a dispus clasarea, infracțiunea de ucidere din culpă prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen., acesta aparține judecătoriei.
Totodată, potrivit art. 340 alin. (1) C. proc. pen., persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță,
În ceea ce privește instanța competentă teritorial să judece cauza în primă instanță, trebuie avute în vedere dispozițiile art. 41 alin. (1) C. proc. pen., potrivit cărora competența după teritoriu este determinată, în ordine, de: a) locul săvârșirii infracțiunii; b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul; c) locuința suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârșit fapta; d) locuința sau, după caz, sediul persoanei vătămate.
În acord cu judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sectorului 2 București, se constată că, raportat la prezenta cauză, locul săvârșirii infracțiunii este în Austria, iar în cauză nu există suspect sau inculpat, urmărirea penală fiind efectuată in rem.
Totodată, Înalta Curte constată că dispozițiile art. 42 alin. (2) C. proc. pen. nu sunt incidente în cauză, întrucât, așa cum în mod judicios a arătat și judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sectorului 2 București, în speța de față urmărirea penală s-a efectuat in rem în cauză neavând inculpat, urmărirea penală vizând doar fapta.
Prin urmare, singurul criteriu în funcție de care se poate stabili competența teritorială vizează locuința persoanelor vătămate A. și B., care în cazul de fața este în sat Bănești, comuna Bănești, nr. 4, județul Prahova, locuință care se află în raza teritorială a Judecătoriei Câmpina.
Pentru considerentele expuse, Înalte Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe petenții A. și B. în favoarea Judecătoriei Câmpina, instanță căreia i se va trimite dosarul.
Potrivit art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petenții A. și B. în favoarea Judecătoriei Câmpina, instanță căreia i se va trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 septembrie 2021.