ÎCCJ, Decizia nr. 212/2021
ÎCCJ, Decizia nr. 212/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor reține următoarele:
I. Prin Decizia penală nr. 111 din 06 iulie 2020 pronunțată în Dosarul nr. x/2020 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, a fost respins, ca inadmisibil, recursul formulat de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 4 din 14 ianuarie 2020 pronunțată în Dosarul nr. x/2019 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut, în esență, că în cauză, petentul a exercitat calea de atac a recursului împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibilă de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare, aspect de natură a încălca coerența sistemului căilor de atac reglementate de lege.
II. Împotriva Deciziei penale nr. 111 din 06 iulie 2020 pronunțată în Dosarul nr. x/2020 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, petentul A. a exercitat calea de atac a apelului.
Prin Decizia penală nr. 208 din 02 noiembrie 2020 pronunțată în Dosarul nr. x/2020 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, a fost respins, ca inadmisibil, apelul formulat de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 111 din 06 iulie 2020 pronunțată în Dosarul nr. x/2020 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători.
Instanța a reținut, în esență, că potrivit art. 408 alin. (1) din C. proc. pen., sentințele pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede altfel, iar conform alin. (2) al aceluiași articol, încheierile pot fi atacate cu apel numai odată cu sentința, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu apel.
De asemenea, s-a constatat că petentul a exercitat calea de atac a apelului împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibilă de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare, iar recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.
III. Împotriva Deciziei penale nr. 208 din 02 noiembrie 2020 pronunțată în Dosarul nr. x/2020 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, a formulat contestație în anulare contestatorul A..
Prin Decizia penală nr. 248 din data de 07 decembrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020 a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul petent A. împotriva Deciziei penale nr. 208 din 02 noiembrie 2020 pronunțată în Dosarul nr. x/2020 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut, în esență, că nu este incident niciunul din cazurile prevăzute de lege, contestatorul înțelegând să formuleze contestație în anulare împotriva unei decizii pronunțate în calea de atac a apelului declarat împotriva unei alte decizii definitive, hotărârea atacată nefiind una supusă contestației în anulare.
IV. Împotriva Deciziei penale nr. 248 din data de 07 decembrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020, a formulat contestație în anulare petentul A..
Prin Decizia penală nr. 103 din data de 05 aprilie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020 a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 248 din data de 07 decembrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020.
Pentru a dispune astfel, Înalta Curte, Completul de 5 judecători, a reținut, în esență, că potrivit dispozițiilor art. 431 din C. proc. pen., contestația în anulare este supusă unei verificări prealabile judecării în fond a acesteia, instanța fiind obligată să examineze admisibilitatea în principiu a cererii, înainte de a se pronunța pe fondul contestației.
Analizând cererea de contestație în anulare formulată în cauză, Înalta Curte, Completul de 5 judecători, a constatat că nu este incident niciunul din cazurile limitativ prevăzute de art. 426 din C. proc. pen., contestatorul înțelegând să formuleze contestație în anulare împotriva unei decizii definitive, pronunțate ca urmare a exercitării de către petent a unei alte contestații în anulare, hotărârea atacată nefiind una supusă contestației în anulare.
Pe cale de consecință, nefiind îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de dispozițiile art. 431 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 248 din data de 07 decembrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020.
V. Împotriva Deciziei penale nr. 103 din data de 05 aprilie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020 a formulat recurs A., dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, la data de 11 mai 2021, sub nr. x/2021, primul termen fiind fixat în mod aleatoriu, la data de 28 iunie 2021, dată la care reprezentantul Ministerului Public a invocat excepția inadmisibilității căii de atac ce formează obiectul dosarului, pentru argumentele consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel încât nu vor mai fi reluate.
Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, examinând cu prioritate admisibilitatea căii de atac promovate de recurentul A., constată că aceasta este inadmisibilă și va fi respinsă ca atare, pentru următoarele considerente:
Din perspectiva principiului legalității căilor de atac consfințit prin art. 129 din Constituția României, precum și a principiului privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor determinate prin art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.
Admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora cu respectarea dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse controlului judiciar, termenele de declarare și cazurile în care se poate cere reformarea hotărârii atacate.
În prezenta cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, a fost sesizată cu recursul formulat de către contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 103 din data de 05 aprilie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020, prin care s-a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată împotriva Deciziei penale nr. 248 din data de 07 decembrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020.
Or, hotărârea prin care s-a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată împotriva unei decizii definitive pronunțate ca urmare a exercitării de către petent a unei alte contestații în anulare, are caracter definitiv, nefiind susceptibilă de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare.
C. proc. pen. reglementează hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac care pot fi exercitate împotriva acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor.
Inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.
Prin urmare, se constată că, în cauză, A. a exercitat calea de atac a recursului, cale de atac care nu mai este prevăzută în actuala reglementare a C. proc. pen., împotriva unei hotărâri definitive, aspect de natură a încălca coerența sistemului căilor de atac reglementate de lege.
Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, reține că recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de lege constituie o încălcare a principiului legalității, respectiv a principiului unicității căilor de atac și a dispozițiilor ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate și, din acest motiv, constituie o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.
Față de considerentele ce preced, Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 103 din data de 05 aprilie 2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 103 din data de 05 aprilie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2021.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 iunie 2021.