ÎCCJ, Decizia nr. 327/2021

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin Decizia penală nr. 215 din data de 2 noiembrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2020, a fost respins, ca inadmisibil, apelul formulat de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 112 din 06 iulie 2020 din Dosarul nr. x/2020 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători.

Pentru a pronunța această decizie, în esență, instanța a reținut că petentul A. a exercitat calea de atac a apelului împotriva unei hotărâri definitive (prin care a fost respins, ca inadmisibil, recursul formulat de același petent împotriva Deciziei penale nr. 6 din 14 ianuarie 2020 din Dosarul nr. x/2019 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători), hotărâre nesusceptibilă de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare, aspect de natură a încălca coerența sistemului căilor de atac reglementate de lege.

Împotriva Deciziei penale nr. 215 din data de 2 noiembrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2020, a formulat contestație în anulare contestatorul A.

II. Prin Decizia penală nr. 261 din data de 14 decembrie 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2020 a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 215 din data de 2 noiembrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2020.

Pentru a pronunța această deciziei, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți a reținut, în esență, că potrivit dispozițiilor art. 431 din C. proc. pen., cererea de contestație în anulare este supusă unei verificări prealabile, instanța fiind obligată să examineze condițiile de admisibilitate în principiu, etapă premergătoare judecării pe fond a căii extraordinare de atac.

În această etapă procesuală instanța examinează dacă contestația în anulare privește o hotărâre penală definitivă, dacă este introdusă în termenul prevăzut de art. 428 alin. (1) din C. proc. pen., dacă motivul pe care se întemeiază este unul dintre cele limitativ prevăzute de art. 426 din C. proc. pen. și dacă în sprijinul contestației se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar.

Analizând condițiile de admisibilitate în principiu a contestației în anulare formulată de petentul A., Înalta Curte, Completul de 5 Judecători, a constatat că hotărârea împotriva căreia aceasta a fost exercitată nu face parte din categoria celor ce pot fi atacate prin intermediul acestei căi extraordinare de atac.

Astfel, instanța a arătat că, potrivit art. 426 alin. (1) din C. proc. pen., pot fi atacate cu contestație în anulare exclusiv hotărârile penale definitive prin care se soluționează fondul cauzei, adică acele hotărâri prin care s-a rezolvat raportul juridic de drept substanțial, pronunțându-se, după caz, o soluție de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei sau de achitare ori de încetare a procesului penal.

Or, în speță Decizia nr. 215 din data de 2 noiembrie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători, împotriva căreia s-a formulat contestație în anulare, nu este o decizie prin care instanța s-a pronunțat asupra fondului cauzei, ci o hotărâre definitivă prin care a fost respins, ca inadmisibil, apelul promovat împotriva unei alte hotărâri definitive.

III. Împotriva Deciziei penale nr. 261 din data de 14 decembrie 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2020, contestatorul A. a formulat contestație, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători la data de 22 iunie 2021, sub nr. x/2021, primul termen fiind fixat în mod aleatoriu la data de 4 octombrie 2021, termen la care au avut loc și dezbaterile, susținerile reprezentantului Ministerului Public fiind consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel încât nu vor mai fi reluate.

Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători, examinând cu prioritate admisibilitatea căii de atac promovate în prezenta cauză, prin raportare la actele și lucrările dosarului, constată că aceasta este inadmisibilă și va fi respinsă ca atare, pentru considerentele următoare:

Dându-se eficiență principiului legalității căilor de atac consfințit prin art. 129 din Constituția României, precum și principiului privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor determinate prin art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.

Admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care pot fi exercitate.

În mod concret, potrivit dispozițiilor art. 4251 alin. (1) din C. proc. pen., "calea de atac a contestației se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, prevederile prezentului articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel".

Raportând dispozițiile legale incidente la cauza dedusă judecății, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție constată că A. a exercitat calea de atac a contestației împotriva Deciziei penale nr. 261 din data de 14 decembrie 2020 pronunțate de Înalta Curte, Completul de 5 Judecători prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de petent împotriva Deciziei penale nr. 215 din data de 2 noiembrie 2020, pronunțate de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în Dosarul nr. x/2020.

Or, Decizia penală nr. 261 din data de 14 decembrie 2020 pronunțate de Înalta Curte, Completul de 5 Judecători prin care s-a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de către A., are caracter definitiv, nefiind susceptibilă de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare.

În acest sens, prin Decizia nr. 297 din data de 9 iunie 2020 publicată în M. Of. nr. 1076/13.11.2020, Curtea Constituțională a reținut, făcând referire la soluția pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală prin Decizia nr. 5 din 4 martie 2015, că dispozițiile art. 432 alin. (4) din C. proc. pen., referitoare la căile de atac în materia contestației în anulare, sunt aplicabile exclusiv hotărârilor judecătorești pronunțate în procedura de judecare a contestațiilor în anulare care au fost admise în principiu.

Totodată, s-a arătat că, atât după intrarea în vigoare a C. proc. pen., cât și anterior acestui moment, doctrina a subliniat caracterul definitiv al hotărârii prin care instanța respinge în principiu contestația în anulare. Prin urmare, s-a conchis că hotărârile judecătorești pronunțate în etapa admiterii în principiu a contestației în anulare, etapă reglementată distinct în dispozițiile art. 431 din C. proc. pen., sunt definitive.

Prin urmare, se constată că în cauză contestatorul A. a exercitat calea de atac a contestației împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibile de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare, aspect de natură a încălca coerența sistemului căilor de atac reglementate de lege.

C. proc. pen. reglementează hotărârile susceptibile de a fi supuse examinării, căile de atac care pot fi exercitate împotriva acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor.

Inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.

Or, recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de lege reprezintă o încălcare a principiului legalității, respectiv a principiului unicității căilor de atac și a dispozițiilor ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate și, din acest motiv, constituie o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Față de considerentele ce preced, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) teza a II-a din C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 261 din data de 14 decembrie 2020, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2020.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 261 din data de 14 decembrie 2020 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2020.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 4 octombrie 2021.

GGC - ED