ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4439/2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare".

Circumstanțele cauzei

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la data de 13 februarie 2020, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal reclamantul A. a solicitat instanței, în contradictoriu cu Direcția Națională Anticorupție, anularea parțială a Ordinului nr. 167 din 10.12.2019 și a Ordinului nr. 171/19.12.2019 emise de Procurorul Șef al D.N.A., privind desemnarea membrilor Comisiei de disciplină a funcționarilor publici din cadrul D.N.A.

Hotărârea instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 1142 din 11 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a fost respinsă, ca inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Direcția Națională Anticorupție, având ca obiect "anulare act administrativ".

Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinței civile nr. 1142 din 11 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia și judecarea cauzei pe fond, cu citarea în cauză a domnului B., prin introducerea acestuia în judecată.

Apărările formulate în recurs

Intimata-pârâtă Direcția Națională Anticorupție nu a formulat întâmpinare împotriva recursului promovat de recurentul - reclamant.

Procedura de soluționare a recursului

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 din C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.

Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin Rezoluția din 3.02.2021, s-a fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 11.10.2022, în ședință publică, cu citarea părților.

La data de 6 septembrie 2021, recurentul-reclamant A. a înaintat la instanță prin poștă cererea sa de renunțare la judecata acțiunii ce face obiectul dosarului de față, susținând că aceasta a rămas fără obiect.

Prin Rezoluția din data de 7.09.2021 s-a fixat termen la data de 5.10.2021, pentru discutarea cererii de renunțare la judecată depusă de recurentul-reclamant A..

S-a comunicat și intimatei-pârâte cererea de renunțare depusă de recurentul-reclamant, aceasta depunând la dosar o Notă (dosar recurs), în care își exprimă acordul la respectiva cerere.

Considerentele și soluția instanței de recurs

Cu privire la cererea de renunțare la judecată. Soluția instanței de recurs.

Înalta Curte, sesizată fiind cu soluționarea recursului, constată faptul că recurentul-reclamant a depus la dosarul cauzei, cerere de renunțare la judecata acțiunii.

Deliberând asupra cererii de renunțare la judecată, astfel cum a fost formulată în scris de către recurentul - reclamant A., Înalta Curte reține aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 9 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, cu privire la dreptul de dispoziție al părților, dispoziții în conformitate cu care obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților, iar partea poate oricând renunța la judecarea cererii sale sau la însuși dreptul pretins, în condițiile legii.

Instanța de control judiciar are în vedere și dispozițiile art. 22 alin. (6) din C. proc. civ., republicat, care prevăd următoarele: "Judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel".

În conformitate cu prevederile art. 406 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă, iar conform alin. (5), când renunțarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanța va lua act de renunțare și va dispune și anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunțate în cauză.

Constată astfel instanța de control judiciar că manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al recurentului-reclamant, care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 din C. proc. civ.

Prin urmare, având în vedere acordul expres al intimatei-pârâte Direcția Națională Anticorupție, manifestat prin Nota transmisă prin poștă la data de 15.09.2021 și înregistrată la instanță la data de 16.09.2021 (dosar), Înalta Curte urmează a lua act de act de cererea recurentului-reclamant A., de renunțare la judecata acțiunii în contencios administrativ formulată în contradictoriu cu pârâta Direcția Națională Anticorupție, având ca obiect " anulare act administrativ" și, în conformitate cu dispozițiile art. 406 alin. (5) din C. proc. civ., dat fiind faptul că renunțarea s-a făcut în calea extraordină de atac a recursului, va dispune și anularea în tot a sentinței de fond.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Față de cererea recurentului-reclamant, de renunțare la judecata acțiunii formulată în contradictoriu cu pârâta Direcția Națională Anticorupție, având ca obiect " anulare act administrativ", în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) coroborat cu art. 406 alin. (1), (3) și (5) din C. proc. civ., Înalta Curte, constată că nu se mai impune examinarea motivelor de recurs, urmând a lua act de această cerere și a anula în tot sentința recurată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În temeiul dispozițiilor art. 406 alin. (5) C. proc. civ. ia act de cererea recurentului-reclamant A. de renunțare la judecata acțiunii în contencios administrativ formulată în contradictoriu cu pârâta Direcția Națională Anticorupție, având ca obiect " anulare act administrativ".

Anulează în tot sentința civilă nr. 1142 din data de 11 noiembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 5 octombrie 2021.

GGC - MM