ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 228/2025
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 228/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Asupra cauzei, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 11 decembrie 2023 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, recurenta-contestatoare A a declarat recurs împotriva încheierii din 9 octombrie 2023 a Curții de Apel Bacău – Secția I civilă, pronunțate în dosarul nr. x/180/2021.
La termenul de judecată din 14 mai 2024, stabilit în vederea soluționării cererii de recurs, instanța a dispus suspendarea judecății în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatându-se că niciuna dintre părți, legal citate, nu s-a înfățișat la strigarea cauzei și că părțile nu au solicitat judecarea în lipsă.
Prin referatul din 28 noiembrie 2024, din oficiu, s-a acordat termen pentru discutarea perimării, părțile fiind citate în acest scop.
Potrivit dispozițiilor art. 420 alin. (1) C. proc. civ., a fost acordat termen la 04 februarie 2025 pentru a se verifica dacă sunt întrunite cerințele prevăzute de dispozițiile art. 416 alin. (1) C. proc. civ.
Asupra excepției de perimare a cererii de recurs, Înalta Curte constată următoarele:
În sensul prevederilor legale anterior redate, perimarea se înfățișează ca o sancțiune ce se răsfrânge asupra întregii activități judiciare, determinată de lipsa de stăruință a părților în soluționarea litigiului dedus judecății.
Perimarea operează dacă este îndeplinită condiția ca timp de 6 luni să nu se fi săvârșit vreun act de procedură în vederea judecării cauzei, împrejurare determinată de lipsa de diligență a părților, care nu au acționat în acest scop, deși aveau posibilitatea să o facă.
Fiind un termen procedural socotit pe luni, termenul de perimare se calculează potrivit dispozițiilor art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., astfel încât acesta se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima lună, iar dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
În cauză, părțile, deși legal citate, nu s-au prezentat în instanță la termenul din 14 mai 2024 stabilit pentru judecarea recursului, termen la care, constatându-se că niciuna din părți nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a fost dispusă suspendarea pricinii.
Termenul de perimare de 6 luni prevăzut de lege a început să curgă la data pronunțării încheierii de suspendare a judecății, încheiere care reprezintă ultimul act de procedură îndeplinit în cauză, și s-a împlinit la 14 noiembrie 2024.
Astfel cum rezultă din actele și lucrările dosarului, se constată a fi cumulativ îndeplinite cerințele perimării, respectiv, pricina a rămas în nelucrare în tot timpul prevăzut de lege, de la momentul suspendării și până la data verificării în ședință publică a condițiilor pentru operarea excepției de perimare trecând mai mult de 6 luni, timp în care niciuna dintre părți nu a întreprins vreun demers pentru continuarea judecății și nici nu s-a invocat existența vreunei cauze de întrerupere sau de suspendare a cursului termenului de perimare.
Cum cauza a rămas în nelucrare din vina părții pe perioada prevăzută de lege, Înalta Curte constată că a operat sancțiunea reglementată de dispozițiile art. 416 alin. (1) C. proc. civ., judecata recursului declarat de recurenta-contestatoare A împotriva încheierii din 9 octombrie 2023 a Curții de Apel Bacău – Secția I civilă, în contradictoriu cu intimatul B fiind perimată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de recurenta-contestatoare A împotriva încheierii din 9 octombrie 2023 a Curții de Apel Bacău – Secția I civilă, în contradictoriu cu intimatul B.
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare, ce se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă și se soluționează de Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 4 februarie 2025.