ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 281/2025

Ședința publică din data de 23 ianuarie 2025

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ.: "Prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare".

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 10.12.2024, sub nr. x/2024 pe rolul Curții de Apel București – Contestații electorale, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul BIROUL ELECTORAL CENTRAL, a formulat contestație împotriva modului nelegal de redistribuire și alocare a voturilor și mandatelor de deputat și senatori, precum și împotriva procesului-verbal nr. x privind voturile obținute și mandatele de deputați și senatori și eliminarea mandatului de deputat ale B. din Circumscripția electoral 25 Ilfov, la alegerile din data de 06.12.2024 și redistribuirea mandatului de deputat POT către B..

Prin sentința civilă nr. 122 pronunțată la 12 decembrie 2024, Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul BIROUL ELECTORAL CENTRAL, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 122 pronunțate la 12 decembrie 2024 de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta A., care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

După o largă prezentare a situației de fapt, a formei aplicabile a cadrului legal și a istoricului legislativ recent, a învederat că este necesară anularea Hotărârii nr. 122/2024, urmând ca Înalta Curte să analizeze modul nelegal de redistribuire și alocare a voturilor și mandatelor de deputat și senatori, precum și împotriva procesului-verbal nr. x privind voturile obținute și mandatele de deputați și senatori și eliminarea mandatului de deputat ale B. din Circumscripția electoral 25 Ilfov, la alegerile din data de 01.12.2024 și redistribuirea mandatului de deputat POT către B..

Arată faptul că la desfășurarea mandatelor de deputați pe circumscripțiile electorale ale B. România, nu a fost respectat principiul reprezentării proporționale, dat fiind faptul că au primit mandate de deputat circumscripții cu număr de voturi net inferioare, iar B. Ilfov situat pe primele locuri la nivel național, nu a primit la redistribuire niciun mandat de deputat pe județul Ilfov.

Precizează că s-au încălcat dispozițile art. 5, art. 7, art. 12, art. 94-98 din Legea nr. 208/2015, Legea nr. 334/2006, sens în care solicită admiterea căii de atac.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Învestită cu soluționarea cererii de recurs, Înalta Curte constată că se impune a analiza, cu prioritate, chestiunea vizând excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului Biroul Electoral Central, având în vedere că aceasta este o excepție de fond (ce vizează încălcarea unei condiții de exercițiu a acțiunii civile), absolută (se încalcă norme de ordine publică) și peremptorie (admiterea sa conduce la împiedicarea soluționării fondului cererii), care poate fi ridicată de oricare dintre părți, de procuror sau de instanță din oficiu, în tot cursul procesului, iar potrivit art. 56 alin. (3) teza I C. proc. civ., lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului. Rezultă, astfel, că lipsa capacității procesuale de folosință poate să fie invocată atât în primă instanță, cât și în recurs.

Conform art. 56 alin. (1) C. proc. civ. poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosință sunt lovite de nulitate absolută.

Totodată, pentru a fi parte în proces, potrivit dispozițiilor art. 56 C. proc. civ., este necesară existența folosinței drepturilor civile, respectiv a capacității de folosință.

În mod corelativ, Înalta Curte reține și norme legale cu caracter general, respectiv, art. 32 alin. (1) lit. a) C. proc. civ., potrivit cărora, "Orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia: a) are capacitate procesuală, în condițiile legii", dar și art. 40 alin. (1) C. proc. civ., în conformitate cu care "Cererile făcute de o persoană care nu are capacitate procesuală sunt nule sau, după caz, anulabile. De asemenea, în cazul lipsei calității procesuale sau a interesului, instanța va respinge cererea ori apărarea formulată ca fiind făcută de o persoană sau împotriva unei persoane fără calitate ori ca lipsită de interes, după caz". Așadar, capacitatea procesuală de folosință este acea condiție de exercițiu a acțiunii civile constând în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații procesuale civile, astfel cum prevede art. 34 din C. civ.

Analizând mai întâi, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului Biroul Electoral Central invocată din oficiu în cauză, Înalta Curte apreciază că aceasta este întemeiată, raportat la prevederile art. 12 alin. (6) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, în conformitate cu care, Biroul Electoral Central își încetează activitatea în termen de 48 de ore de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor.

Totodată, Înalta Curte are în vedere și Decizia nr. 340 D emisă de Biroul Electoral Central în data de 7 decembrie 2024, respectiv dispozițiile art. 1 și art. 2 din cuprinsul acesteia, ce prevăd următoarele:

"Art. 1. - (1) Biroul Electoral Central își încetează activitatea în a treia zi de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, la ora 23:59. (2) Birourile electorale de circumscripție, biroul electoral pentru votul prin corespondență și oficiile electorale constituite la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024 își încetează activitatea la data de 09.12.2024, la ora 23:59. (3) Birourile și oficiile electorale menționate la alin. (1) și (2) asigură relația cu publicul și înregistrează solicitările, întâmpinările și contestațiile recepționate cel mai târziu până la data de 07.12.2024, ora 19:00, pe care le soluționează până la momentul încetării activității.

Art. 2. - Prezenta decizie se aduce la cunoștință publică prin afișare pe pagina de internet a Biroului Electoral Central."

Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, pentru organizarea procesului electoral funcționează în mod permanent Autoritatea Electorală Permanentă, care emite hotărâri, decizii și instrucțiuni.

Din ansamblul acestor dispoziții Înalta Curte reține că Biroul Electoral Central constituit la alegerile pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024 a fost un organism electoral ce a funcționat în mod temporar și s-a format exclusiv pentru organizarea respectivelor alegeri.

Reținând împrejurarea că rezultatul final al alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024 a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 1237 din 10.12.2024, respectiv au fost publicate rezultatele finale ale procesului electoral, rezultă că pârâtul Biroul Electoral Central constituit la alegerile anterior menționate și-a încetat activitatea, astfel că Înalta Curte constată că intimatul-pârât nu mai deține capacitate procesuală de folosință, respectivul birou electoral nemaifiind în ființă.

Conform prevederile art. 28 alin. (2) C. civ. orice persoană are capacitate de folosință și, cu excepția cazurilor prevăzute de lege, capacitate de exercițiu.

Capacitatea procesuală de folosință nu este altceva decât un aspect al capacității civile, o reflectare pe plan procesual al capacității de folosință.

Din aceste prevederi legale rezultă ca o persoană fizică sau juridică poate deveni parte în judecată în calitate de reclamant, pârât, intervenient, dar pentru aceasta, legea pretinde condiția capacității procesuale de folosință pe care, ca regulă, o au toate persoanele sub rezerva ca acestea să existe în ființă.

Cum în speță, Biroul Electoral Central constituit exclusiv la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024, a încetat să mai existe, în prezent intimatul nu mai deține capacitate procesuală de folosință.

Așadar, având în vedere că una dintre condițiile de exercitare ale acțiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu este îndeplinită, Înalta Curte constată că se impune admiterea excepției lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului-pârât Biroul Electoral Central.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) teza finală coroborat cu art. 486 alin. (2) și (3) și art. 56 alin. (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului-pârât Biroul Electoral Central și va respinge recursul declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 122 pronunțate la 12 decembrie 2024 de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca fiind formulat în contradictoriu cu o persoană lipsită de capacitate procesuală de folosință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului-pârât Biroul Electoral Central.

Respinge recursul declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 122 pronunțate la 12 decembrie 2024 de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca fiind formulat în contradictoriu cu o persoană lipsită de capacitate procesuală de folosință.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 23 ianuarie 2025.