ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5388/2024

Ședința publică din data de 21 noiembrie 2024

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. 1. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 01.11.2024 pe rolul Curții de Apel București – Contestații electorale, sub nr. x/2024, astfel cum a fost precizată, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Biroul Electoral Central și Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 3 Argeș anularea Deciziei nr. 181D/30.10.2024 de soluționare a contestației formulate împotriva procesului-verbal din 29.10.2024, încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 3 Argeș, emise de Biroul Electoral Central și anularea procesului-verbal din 29.10.2024, încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 3 Argeș.

În drept, cerere a fost întemeiată pe dispozițiile art. 19 alin. (2) Legea nr. 208/2015, art. 20 Legea nr. 554/2004.

2.1. Prin sentința civilă nr. 25 din data de 05.11.2024, pronunțată în dosarul nr. x/2024, Curtea de Apel București – Contestații electorale a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Biroul Electoral Central și Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 3 Argeș, în favoarea Tribunalului Argeș.

Pentru a pronunța această soluție, în esență, instanța a reținut dispozițiile art. 10 alin. (1) și (3) și art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004 ("sunt asimilate autorităților publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică"), din a căror interpretare a observat că delimitarea competenței materiale în primă instanță de soluționare a acțiunilor de contencios administrativ și fiscal, între tribunal și curtea de apel, se face, ca principiu, pe baza criteriului rangului autorității de la care emană actul administrativ contestat, cu excepția litigiilor privitoare la taxe, impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora, unde criteriul este cel al sumei în discuție.

Astfel, a apreciat că în prezenta cauză, competența de soluționare se stabilește în funcție de criteriul rangului autorității emitente a actului contestat, întrucât procesul-verbal din data de 29.10.2024 nu are ca obiect taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora.

Curtea de Apel a reținut că în speță se contestă un act emis de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 3 Argeș, iar împrejurarea că reclamanta înțelege să se judece și în contradictoriu cu Biroul Electoral Central nu este suficientă pentru a modifica competența materială de soluționare a cauzei, cât timp acest pârât nu a emis un act administrativ de natură a da naștere, modifica sau stinge raporturi juridice.

A mai reținut că determinant pentru stabilirea competenței este actul principal, care produce efecte juridice prin el însuși, de sine stătător, în speță, acesta fiind procesul-verbal din 29.10.2024 emis de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 3 Argeș, în timp ce actul emis de pârâtul Biroul Electoral Central în soluționarea contestației formulate de reclamant nu reprezintă decât expresia parcurgerii procedurii prevăzute de art. 19 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 raportat la art. 6 din Legea nr. 554/2004.

2.2. Prin sentința civilă nr. 656/2024 din data de 12 noiembrie 2024, Tribunalul Argeș, secția civilă a admis excepția necompetenței materiale și teritoriale a Tribunalului Argeș și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București;

A constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

În considerentele acestei sentințe s-a reținut că reclamanta a învestit instanța, astfel cum reiese din acțiunea introductivă și din precizarea de la dosarul Curții de Apel București, cu o contestație împotriva Deciziei nr. 181D/30.10.2024 a Biroului Electoral Central, prin care s-a respins contestația împotriva Procesului-verbal încheiat cu ocazia completării Biroului de Circumscripție Județeană nr. 3 Argeș, invocând dispozițiile art. 19 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru funcționarea Autorității Electorale Permanente.

Tribunalul a mai reținut dispozițiile art. 19 alin. (1) și (2) din Legea nr. 208/2015, precum și cele statuate prin Decizia nr. 325 din 14 septembrie 2004 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 alin. (3), (4) și (5), art. 33 alin. (4) și art. 35 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

Astfel, cu privire la competența materială a instanței, Tribunalul a reținut că potrivit art. 7 alin. (1) din Legea 208/2015, "Pentru organizarea procesului Electoral funcționează în mod permanent Autoritatea Electorală Permanentă, care emite hotărâri, decizii și instrucțiuni. În perioada organizării alegerilor se formează Biroul Electoral Central, birouri electorale de circumscripție la nivel județean, al municipiului București, oficii electorale de sector, în cazul municipiului București, și un birou Electoral de circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării, precum și birouri electorale ale secțiilor de votare."

Conform alin. (5) al aceluiași articol, "În exercitarea atribuțiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentei legi, Biroul Electoral Central adoptă decizii și hotărâri. Hotărârile Biroului Electoral Central se dau pentru interpretarea unitară a legii și sunt general obligatorii. Deciziile Biroului Electoral Central se dau în aplicarea prevederilor prezentei legi, precum și în soluționarea întâmpinărilor și contestațiilor pe care este competent să le soluționeze. Deciziile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autoritățile, instituțiile publice, birourile electorale, precum și pentru toate organismele cu atribuții în materie electorală, de la data aducerii la cunoștință în ședință publică. Deciziile se aduc la cunoștință în ședință publică și prin orice mijloc de publicitate, iar hotărârile se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I".

Totodată, prin Decizia nr. 16 din 18 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru soluționarea recursurilor în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 924 din 24 noiembrie 2017, s-a reținut că birourile electorale sunt organisme administrativ-electorale cu prerogative temporare de putere publică, iar actele lor sunt acte administrative sau administrativ-jurisdicționale, care aparțin materiei contenciosului Electoral (paragraful 58), remarcându-se existența a trei categorii de acte determinate de competențele legale. Astfel, birourile electorale: soluționează conflictele apărute în perioada electorală (atribuții de contencios Electoral - acte administrativ-jurisdicționale); hotărăsc în legătură cu unele operațiuni electorale (acte administrative); emit acte de legiferare și interpretare unitară a dispozițiilor electorale cu obligativitate pentru toate celelalte structuri electorale (atribuții care intră doar în competența Biroului Electoral Central) (paragraful 57).

În aceleași considerente, s-a mai reținut că, atunci când a stabilit o competență specială pentru contestarea actelor organismelor electorale, legiuitorul în materie electorală a făcut o derogare de la cenzura actelor administrative pe calea contenciosului administrativ, derogare permisă de art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, având în vedere natura specifică a acestor acte și faptul că ele aparțin materiei contenciosului Electoral, desprinsă din materia contenciosului administrativ general (paragraful 67). "Atunci când legea organică stabilește o procedură specială de cenzură a actelor administrative se aplică această procedură, iar ori de câte ori în legile electorale nu se prevede o procedură specială de contestare a actelor emise de structurile electorale, în jurisprudență s-a recunoscut dreptul de acces la justiție potrivit Legii contenciosului administrativ, ca jurisdicție cu caracter general în materia actelor administrative." (paragraful 68)

Prin urmare, Tribunalul a reținut că cererea formulată în prezenta cauză este supusă cadrului procedural special prevăzut de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, fiind incidente dispozițiile art. 10 alin. (1) din lege, care prevăd că litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. Întrucât prin legea specială nu se prevede altfel, competența materială de soluționare a prezentei cereri revine secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel.

În ceea ce privește instanța competentă teritorial, având în vedere dispozițiile art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, în considerarea faptului că prin Hotărârea Guvernului nr. 109 din 30 ianuarie 2008 a fost recunoscut statutul de utilitate publică A.., reclamanta din prezentul litigiu, competența revine Curții de Apel București, în a cărei circumscripție teritorială se află domiciliul pârâtului Biroul Electoral Central.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență

Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va trimite cauza spre competentă soluționare Curții de Apel București – Contestații electorale, pentru considerentele ce urmează:

Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă cererea formulată de reclamanta A. privind anularea Deciziei nr. 181D/30.10.2024 emise de Biroul Electoral Central în soluționarea contestației formulate împotriva procesului-verbal din 29.10.2024, încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 3 Argeș, precum și anularea acestui proces-verbal.

Înalta Curte constată că actele atacate vizează alegerile din 2024 pentru Senat și Camera Deputaților.

De asemenea, se constată că Decizia nr. 181D/30.10.2024, emisă de Biroul Electoral Central constituit pentru Alegerile parlamentare din 2024, a fost dată în soluționarea cererii reclamantei de completare a Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 3 Argeș cu reprezentanții A..

În acest sens, potrivit art. 19 alin. (1) și (2) din Legea nr. 208/2015: "(1) Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri conform prezentei legi, precum și candidații independenți pot contesta modul de formare și componența birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.

(2) Contestațiile se depun la și se soluționează de către organismul electoral constituit la nivelul imediat superior celui la care funcționează biroul la care se referă contestația sau de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în cazul în care contestația se referă la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia organismului electoral sau, după caz, hotărârea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție este definitivă."

De asemenea, potrivit Deciziei nr. 325 din 14 septembrie 2004 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 alin. (3), (4) și (5), art. 33 alin. (4) și art. 35 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale s-a reținut că: "(...) hotărârile birourilor electorale sunt pronunțate în cadrul jurisdicțiilor specifice activității electorale, și ele nu exclud accesul liber la justiție. Aceste hotărâri, fiind acte cu caracter jurisdicțional ale organelor administrative, pot fi atacate în justiție de către cei interesați, în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990."

S-a mai reținut prin aceeași decizie că jurisprudența constantă a instanțelor judecătorești și a instanței supreme a admis contestarea, pe calea contenciosului administrativ comun, a hotărârilor birourilor electorale.

În același sens, se impun a fi reținute și considerentele Deciziei nr. 16 din 18 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursurilor în interesul legii, prin care la paragraful 67 s-a stabilit că atunci când a stabilit o competență specială pentru contestarea actelor organismelor electorale, legiuitorul în materie electorală a făcut o derogare de la cenzura actelor administrative pe calea contenciosului administrativ, derogare permisă de art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, având în vedere natura specifică a acestor acte și faptul că ele aparțin materiei contenciosului Electoral, desprinsă din materia contenciosului administrativ general, iar la paragraful 68 s-a statuat că atunci când legea organică stabilește o procedură specială de cenzură a actelor administrative se aplică această procedură, iar ori de câte ori în legile electorale nu se prevede o procedură specială de contestare a actelor emise de structurile electorale, în jurisprudență s-a recunoscut dreptul de acces la justiție potrivit Legii contenciosului administrativ, ca jurisdicție cu caracter general în materia actelor administrative.

În cauză se contestă Decizia nr. 181D/30.10.2024, emisă de Biroul Electoral Central în soluționarea contestației formulate împotriva procesului-verbal din 29.10.2024, încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 3 Argeș.

În aceste condiții, dat fiind faptul că, în speță, contestațiile formulate împotriva deciziilor emise de Biroul Electoral Central în soluționarea cererilor de completare ale birourilor electorale de circumscripție județene sunt supuse cadrului procedural special prevăzut de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, în ceea ce privește competența de soluționare a cauzei sunt incidente dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care prevăd că litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

Astfel fiind, în condițiile în care prin legea specială nu se prevede altfel, competența materială de soluționare a cererii de față revine secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel.

În consecință, pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea în favoarea Curții de Apel București – Contestații electorale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A.., în contradictoriu cu pârâții Biroul Electoral de Circumscripție nr. 3 Argeș și Biroul Electoral Central, având ca obiect anulare Decizie nr. 181D/30.10.2024 și proces-verbal din 29.10.2024, în favoarea Curții de Apel București – Contestații electorale.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 21 noiembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.