ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1786/2024

Ședința publică din data de 28 martie 2024

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată în dosar nr. x/2023 pe rolul Curții de Apel Alba-Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, Guvernul României, obligarea pârâților să asigure reclamantului, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), a medicamentului Bevacizumab (Avastin) până la soluționarea definitivă a dosarului de fond nr. x/2023 aflat pe rolul Curții de Apel Alba Iulia.

Prin sentința civilă nr. 116/2023 din 16 iunie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Alba-Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal a fost respinsă excepția rămânerii fără obiect a acțiunii, invocată de pârâta Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale.

A fost admisă cererea de ordonanță președințială formulată de reclamant și, în consecință, au fost obligați pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, să-i asigure reclamantului, fără somație și fără trecerea vreunui termen, medicamentul Bevacizumab (denumire comercială Avastin) pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100 % (fără contribuție personală), până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2023 aflat pe rolul Curții de Apel Alba Iulia.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond, au declarat recurs pârâții Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, Ministerul Sănătății, Guvernul României.

3.1 Casa Națională de Asigurări de Sănătate a declarat recurs întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea recursului, a arătat, în esență, referitor la soluția de respingere a excepției lipsei calității procesuale pasive a CNAS, că instanța de fond nu a analizat dispozițiile incidente cauzei.

Totodată, contrar celor reținute de către prima instanță, recurenta a considerat că nu sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art. 997 din C. proc. civ.

3.2 Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România a declarat recurs întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate, în ceea ce privește respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a ANMDMR, respingerea excepției rămânerii fără obiect a acțiunii în contradictoriu cu ANMDMR și obligarea acesteia să asigure către reclamantă, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare de 100% a medicamentului Bevacizumab (denumirea comercială Avastin) până la soluționarea definitivă a dosarului civil nr. x/2023 înregistrat pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, iar în rejudecare, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, admiterea excepției lipsei de obiect și pe fond respingerea cererii de ordonanță președințială, ca neîntemeiată.

În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., recurenta a considerat că instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, apreciind în mod greșit că, în raport cu obiectul cererii de chemare în judecată, ANMDMR are calitate procesuală pasivă.

În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., recurenta a susținut că sentința atacată cuprinde motive contradictorii.

În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., a menționat recurenta că instanța de fond a apreciat în mod eronat în ceea ce privește îndeplinirea condiției de admisibilitate a ordonanței președințiale prevăzute de art. 997 alin. (1) din C. proc. civ., respectiv existența condiției aparenței de drept.

3.3 Ministerul Sănătății a declarat recurs întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, după rejudecare, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive, iar pe fondul cauzei respingerea cererii de ordonanță președințială ca neîntemeiată.

3.4 Guvernul României a declarat recurs întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., arătând că, în cauză, nu sunt întrunite condițiile răspunderii juridice administrative a Guvernului referitoare la adoptarea unui act administrativ nelegal sau la nesoluționarea în termen a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.

Intimatul-reclamant nu a depus întâmpinare la dosarul cauzei.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte reține următoarele:

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., invocat de recurente, Înalta Curte constată că acesta este fondat din perspectiva îndeplinirii condițiilor de admisibilitate ale cererii de ordonanță președințială, în contextul în care a fost emisă de către Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România Decizia nr. 1432/04.11.2022 de neincludere în Listă a medicamentului Avastin, pentru indicația terapeutică glioblastom, conform înscrisurilor atașate de către Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România la dosar.

Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 997 din C. proc. civ.:

"(1) Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

(2) Ordonanța este provizorie și executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului. (…)

(4) Ordonanța va putea fi dată chiar și atunci când este în curs judecata asupra fondului.

(5) Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt".

Prin raportare la aceste dispoziții legale, Înalta Curte reține că procedura ordonanței președințiale implică, în mod prioritar, întrunirea a trei condiții cumulative, respectiv urgența, caracterul vremelnic (provizoriu) și neprejudecarea fondului prin măsura luată. În plus, instanța nu are de cercetat fondul dreptului discutat între părți, dar, pentru ca soluția să nu fie arbitrară, va cerceta aparența acestui drept, realizând un examen sumar al cauzei, prin "pipăirea fondului", pentru a stabili în favoarea căreia dintre părți există "aparența dreptului".

Sub aspectul aparenței dreptului, Înalta Curte reține că argumentele recurenților-pârâți sunt fondate.

Verificând condițiile de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială, instanța de fond a apreciat că acestea sunt întrunite în cauză.

Cum s-a arătat anterior, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România a emis Decizia nr. 1432/04.11.2022 de neincludere a medicamentului Avastin (DCI Bevacizumab), pentru indicația terapeutică glioblastom, în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate.

Sub aspectul aparenței dreptului, instanța trebuie să verifice dacă este posibil sau de așteptat ca reclamantul să beneficieze de exercițiul dreptului solicitat a fi protejat, această verificare reprezentând o condiție de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială.

Fără a nega dreptul reclamantului la efectuarea tuturor demersurilor pe care le presupune cazul său special, pentru asigurarea dreptului său la sănătate și, implicit la viață, instanța de control judiciar constată că acest drept trebuie exercitat în limitele legii și cu respectarea procedurilor care să asigure un tratament nediferențiat pentru toți pacienții.

Împrejurarea că reclamantului i-a fost prescris medicamentul de către medicul său curant nu poate avea semnificația adoptată de prima instanță, deoarece utilizarea acestuia pentru indicația glioblastom se face off-label, iar în acest caz medicii și pacienții își asumă riscul folosirii unui medicament în afara indicațiilor aprobate la nivel național de ANMDM și la nivel european de Agenția Europeană a Medicamentului, însă autoritățile nu pot fi obligate să suporte costul unui astfel de tratament.

În cadrul ordonanței președințiale, instanța de judecată are doar posibilitatea de a realiza un examen sumar al cauzei, spre a stabili de partea cui este aparența dreptului, iar pe această cale nu se poate dispune obligarea instituțiilor recurente de a deconta din bugetul FNUASS medicamentul solicitat de reclamantă pentru care nu există temei legal de decontare.

Or, în speță, prin emiterea de către Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România a deciziei menționate anterior, prin care s-a dispus neincluderea medicamentului Avastin (DCI Bevacizumab), pentru indicația terapeutică glioblastom, de care suferă intimatul-reclamant, aceasta nu poate avea o speranță îndreptățită cu privire la asigurarea, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), a medicamentului Bevacizumab (denumire comercială Avastin),

În aceste condiții, instanța de control judiciar apreciază ca nefiind utilă cercetarea celorlalte argumente invocate de recurente în cadrul cererilor de recurs.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile declarate de Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinței nr. 116/2023 din 16 iunie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Alba-Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal.

Va casa în parte sentința recurată și, rejudecând, va respinge cererea de ordonanță președințială.

Va menține restul dispozițiilor sentinței atacate referitoare la respingerea excepției rămânerii fără obiect a acțiunii.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinței nr. 116/2023 din 16 iunie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Alba-Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează în parte sentința recurată și, rejudecând:

Respinge cererea de ordonanță președințială.

Menține restul dispozițiilor sentinței atacate referitoare la respingerea excepției rămânerii fără obiect a acțiunii.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 28 martie 2024.