ÎCCJ, decizie (scj.ro #222113)

Comisie rogatorie internațională. Cerere de transmitere a unor date bancare. Locul efectuării actului actului judiciar solicitat de autoritatea străină. Competență teritorială

Cuprins pe materii: Drept procesual civil. Competența instanțelor judecătorești

Index alfabetic: comisie rogatorie

autoritate judiciară străină

probe

Convenția privind obținerea de probe în străinătate în materie civilă sau comercială, adoptată la Haga la 18 martie 1970, art. 2, art. 6

Legea nr. 189/2003, art. 24, art. 25

Competența teritorială de soluționare a cererii formulate de o autoritate judiciară străină, având ca obiect asistență judiciară internațională, prin care s-a solicitat transmiterea unor informații privind datele bancare ale unei persoane pentru toate conturile deschise la o anumită unitate bancară, aparține, potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 189/2003, instanței în a cărei rază teritorială se află sediul băncii, aceasta fiind instanța în circumscripția căreia actul judiciar urmează a fi efectuat.

I.C.C.J., Secția I civilă, decizia nr. 2154 din 10 octombrie 2024

Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 1 București la 06.12.2023, petentul Ministerul Justiției a înaintat adresa nr. 77305/22.11.2023, emisă de instanța din Turcia prin intermediul comisiei rogatorii internaționale, prin care se solicită comunicarea unor informații bancare cu privire la pârâtul A. pentru toate conturile deschise la Banca X către instanța competentă din Turcia.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile Convenției de la Haga din 18 martie 1970.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

Prin sentința civilă nr. 1282 din 06.03.2024, Judecătoria sectorului 1 București a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 3 București reținând, în esență, că în raport de prevederile art. 107 alin. 1 C.proc.civ. și având în vedere că potrivit referatului nr. 2109 din 20.12.2023, din baza de date a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, domiciliul actual al pârâtului A. este în București, Sector 3, competența aparține acestei instanțe.

Prin sentința civilă nr. 7223 din 25.06.2024, Judecătoria sectorului 3 București a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca, reținând că, în temeiul dispozițiilor art. 2 din Convenția privind obținerea de probe în străinătate în materie civilă sau comercială, adoptată la Haga la 18 martie 2970, coroborat cu dispozițiile art. 24 din Legea nr. 189/2993 și având în vedere că obiectul comisiei rogatorii vizează obținerea de probe cu privire la transmiterea unor extrase de cont ale pârâtului A. pentru toate conturile deținute de acesta la pârâta Banca X pe o perioadă de 3 ani retroactiv, de la 01.02.2023, competența aparține Judecătoriei Cluj- Napoca, ca instanță în circumscripția căreia se află sediul entității care urmează să furnizeze informațiile solicitate.

Învestită prin declinare, Judecătoria Cluj-Napoca, prin sentința civilă nr. 3837/C din 25.07.2024, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei, având ca obiect comisie rogatorie internațională, în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, și constatând intervenit conflictul negativ de competență, a suspendat soluționarea cauzei și a dispus înaintarea dosarului spre soluționarea conflictului Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut incidența în cauză a prevederilor art.

1072 C.proc.civ. și față de împrejurarea căactul solicitat a fi efectuat nu este dependent de identificarea razei teritoriale unde urmează a se efectua actul judiciar solicitat, a constatat incidentă competența reziduală a Judecătoriei Sectorului 1 București.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C.proc.civ., Înalta Curte reține următoarele:

Prin Legea nr. 175/2003, România a aderat la Convenția privind obținerea de probe în străinătate în materie civilă sau comercială, adoptată la Haga la 18 martie 1970.

Conform art. 2 din Convenția privind obținerea de probe în străinătate în materie civilă sau comercială, adoptată la Haga la 18 martie 1970 „Fiecare stat contractant desemnează o autoritate centrală care își asumă sarcina de a primi comisiile rogatorii emanând de la o autoritate judiciară a unui alt stat contractant și de a le transmite autorității competente în scopul executării. Autoritatea centrală este organizată potrivit normelor prevăzute de statul solicitat.”, iar potrivit art. 6 din aceeași convenție „În caz de necompetență a autorității solicitate, comisia rogatorie este transmisă din oficiu și fără întârziere autorității judiciare competente a aceluiași stat, în conformitate cu regulile stabilite de legislația acestuia.”

Totodată, potrivit art. 24 din Legea nr. 189/2003 „(1) Ministerul Justiției este autoritatea centrală competentă să primească cererile de comisii rogatorii prezentate de autoritățile judiciare din străinătate. (2) Ministerul Justiției transmite cererile de comisii rogatorii judecătoriei în a cărei rază teritorială urmează a se efectua actul judiciar solicitat.”, iar conform art. 25 din același act normative „(1)Autoritatea judiciară solicitată execută comisia rogatorie conform regulilor de procedură din legea română; totuși se va lua în considerare, la cererea autorității judiciare solicitante, folosirea unei proceduri speciale, cu condiția ca aceasta să nu contravină legislației române. (2) Dacă comisia rogatorie este transmisă unei autorități judiciare necompetente, aceasta o trimite, din oficiu, autorității competente, notificând Ministerului Justiției această împrejurare. (3) Instanța română va informa autoritatea judiciară solicitantă asupra datei și locului efectuării comisiei rogatorii, putând permite, la cerere, participarea magistraților străini.”

Instanța constată că la 06.12.2023, Ministerul Justiție a înaintat Judecătoriei Sectorului 1 București cererea formulată de autoritățile competente din Turcia având ca obiect asistență judiciară internațională prin care s-a solicitat transmiterea unor date bancare ale pârâtului A. pentru toate conturile bancare deschise la Banca X către instanța competentă din Turcia.

Înalta Curte reține că aceste informații urmează să fie furnizate de către pârâta Banca X al cărei sediu se află în Municipiul Cluj Napoca, așa cum reiese din referatul întocmit ca urmare a interogării de către instanță a bazei de date RECOM, aflat în circumscripția Judecătoriei Cluj Napoca.

Prin urmare, se constată că actul judiciar urmează a fi efectuat în circumscripția Judecătoriei Cluj Napoca, acesteia revenindu-i, așadar, competența teritorială în soluționarea cererii de comisie rogatorie internațională.

Înalta Curte reține că nu prezintă relevanță în cazul cererii de comisie rogatorie domiciliul pârâtului A. cu privire la care se solicită informațiile întrucât actul judiciar este reprezentat de obținerea unor informații ce urmează a fi transmise de către Banca X al cărui sediu este situat în Cluj Napoca, astfel cum s-a arătat anterior.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte a stabilit competența de soluționare a cererii formulate de petentul Ministerul Justiției, în contradictoriu cu pârâții A. și Banca X, având ca obiect „comisie rogatorie internațională.” în favoarea favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, Secția civilă.