ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3329/2024

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanții A., B., C., D., E., F. Și G. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României: obligarea pârâtului la plata de despăgubiri reprezentând sumele reținute cu titlu de contribuții asigurări sociale de sănătate din drepturile de pensie, în temeiul dispozițiilor art. XXIV din O.U.G. nr. 130/2021, declarate neconstituționale, pe perioada ianuarie - decembrie 2022, după cum urmează: A. - 3.432 RON, B. - 3.984 RON, C. - 3.780 RON, D. - 1.992 RON, E. - 1.296 RON, F. - 1.296 RON, G. - 3.900 RON; obligarea pârâtului la plata sumelor menționate mai sus, actualizate cu rata inflației precum și la plata dobânzii legale, de la data scadenței până la data plății efective.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința nr. 50/2023 din 3 aprilie 2023, Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal a respins excepția inadmisibilității acțiunii, invocată prin întâmpinare; A respins excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția lipsei capacității juridice, invocate prin întâmpinare; A admis în parte acțiunea formulată de reclamanții A., B., C., D., E., F. și G., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României; A obligat pârâtul Guvernul României să plătească fiecărui reclamant despăgubiri reprezentând actualizarea cu rata inflației și dobânzi legale aferente sumelor reținute cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate, calculate începând cu data primei rețineri și până la data plății efective; A respins, ca rămasă fără obiect, cererea reclamanților privind obligarea pârâtului Guvernul României la despăgubiri reprezentând sumele reținute cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate în temeiul O.U.G. nr. 130/2021; A obligat pârâtul să plătească fiecărui reclamant suma de 500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței nr. 50/2023 din 3 aprilie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs recurentul-pârât Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea în parte a sentinței recurate, în sensul respingerii în tot a acțiunii, în principal ca inadmisibilă și în subsidiar ca neîntemeiată. În motivarea recursului arată că dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004 nu pot fi interpretate în sensul că acțiunea poate avea un obiect pur patrimonial, fără a fi însoțită de o cerere principală specifică materiei contenciosului administrativ, și anume dovada unei vătămări concrete a unui drept, printr-un act administrativ emis în baza ordonanței Guvernului. Arată că instanța de fond a stabilit în mod nelegal existența unei obligații de plată în sarcina Guvernului, fără a verifica îndeplinirea condițiilor răspunderii civile delictuale și că instanța a făcut abstracție de faptul că sumele pretinse de reclamant reprezintă o componentă a raportului de asigurări sociale cu entitățile plătitoare ale drepturilor de pensie. Mai susține că în mod eronat instanța de fond l-a obligat la plata către reclamant a dobânzii legale, în condițiile în care Guvernul României nu are capacitate juridică civilă și nici calitate procesuală pasivă, astfel că poate sta în judecată, în calitate de pârât, numai în litigiile de contencios administrativ atunci când se contestă legalitatea actelor administrative pe care le adoptă, fiind vorba de o capacitate juridică specială de drept public, fundamentată pe prevederile constituționale ale art. 102 și 108 și pe cele ale actului normativ de organizare și funcționare a Guvernului. În acest context, potrivit prevederilor constituționale și celor ale O.U.G. nr. 57/2019, raporturile juridice la care participă Guvernul României nu pot fi de natură civilă, ci numai raporturi administrative. Arată că susținerile sale privind lipsa capacității civile a Guvernului sunt confirmate de dispozițiile art. 187 și următoarele din Legea nr. 287/2009, fiind reținute și de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în decizia nr. 363 din 4 februarie 2014, prin care s-a reținut că potrivit Legii nr. 90/2001, instituția pârâtului este reglementată ca o autoritate publică, organ cu caracter colegial, lipsit de personalitate juridică și capacitate juridică civilă, însă lipsa personalității juridice și a capacității juridice civile, nu exclude existența capacității juridice administrative, care este o capacitate juridică cu caracter special și limitat, caracteristică autorității publice, în derularea unor raporturi juridice specifice, cum ar fi cele de drept administrativ. Astfel, deși dispozițiile Legii nr. 90/2001 au fost abrogate prin art. 597 din O.U.G. nr. 57/2019, argumentele instanței supreme își păstrează valabilitatea, întrucât prevederile art. 39 din lege, la care se face referire în motivarea Deciziei nr. 363 din 4 februarie 2014, au fost preluate fără modificări de art. 54 din Codul administrativ. Susține că nu are atribuții de a calcula și reține din pensii contribuția de asigurări sociale de sănătate și nici nu poate fi obligat să plătească despăgubiri, întrucât sumele au fost calculate și reținute de către casele teritoriale de pensii sau de casele de pensii sectoriale, respectiv entitățile care plătesc venituri din pensii. Precizează că la data de 17 februarie 2023 a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 138, O.U.G. nr. 4/15.02.2023, adoptată în considerarea Deciziei Curții Constituționale nr. 650/2022, în care se prevede că restituirea sumelor prevăzute la art. 1 se face, din oficiu, de către Casa Națională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii, precum și de către casele de pensii sectoriale și de către entitățile care plătesc venituri din pensii. În ceea ce privește obiectul cererii și interesul de a acționa, arată că prin adoptarea O.U.G. nr. 4/2023, legiuitorul a stabilit cadrul normativ pentru transpunerea în practică a efectelor Deciziei Curții Constituționale nr. 650/2022 și a reglementat în sensul solicitat de părțile reclamante, împrejurare față de care, cererea pendinte este rămasă fără obiect. Susține că prin O.U.G. nr. 4/2023 a fost stabilită competența caselor teritoriale de pensii, a caselor de pensii sectoriale, precum și a entităților care plătesc venituri din pensii, de a restitui sumele reținute cu titlul de contribuții de asigurări sociale de sănătate, cât și sursa bugetară necesară implementării acestor măsuri. Consideră că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004.

Apărările formulate în recurs Intimații-reclamanți au formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurentului-pârât la plata cheltuielilor de judecată. Susține că instanța de fond a făcut o corectă aplicare și interpretare a dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 554/2004 și că sunt nefondate susținerile recurentului-pârât referitoare la neîndeplinirea condițiilor răspunderii civile delictuale a recurentului, lipsa capacității juridice, a interesului și a calității procesuale pasive a acestuia.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 27 iulie 2023, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 14 iunie 2024, în ședință publică, cu citarea părților.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând legalitatea sentinței recurate prin prisma criticilor formulate prin cererea de recurs, a apărărilor formulate prin întâmpinare și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. În cauză, reclamanții A., B., C., D., E., F. Și G. au învestit instanța de contencios administrativ și fiscal cu o acțiune prin care au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României: obligarea pârâtului la plata de despăgubiri reprezentând sumele reținute cu titlu de contribuții asigurări sociale de sănătate din drepturile de pensie, în temeiul dispozițiilor art. XXIV din O.U.G. nr. 130/2021, declarate neconstituționale; obligarea pârâtului la plata sumelor solicitate, actualizate cu rata inflației, precum și plata dobânzii legale, de la data scadenței până la data plății efective. Prima instanță a respins excepția inadmisibilității acțiunii, invocată prin întâmpinare; a respins excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția lipsei capacității juridice, invocate prin întâmpinare; a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții A., B., C., D., E., F. și G., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României; a obligat pârâtul Guvernul României să plătească fiecărui reclamant despăgubiri reprezentând actualizarea cu rata inflației și dobânzi legale aferente sumelor reținute cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate, calculate începând cu data primei rețineri și până la data plății efective; a respins, ca rămasă fără obiect, cererea reclamanților privind obligarea pârâtului Guvernul României la despăgubiri reprezentând sumele reținute cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate în temeiul O.U.G. nr. 130/2021; a obligat pârâtul să plătească fiecărui reclamant suma de 500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat. Împotriva sentinței instanței de fond a declarat recurs recurentul-pârât Guvernul României, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., criticând în esență, obligarea sa la plata dobânzii legale aferente sumelor reținute din pensia intimaților-reclamanți, precum și actualizarea respectivelor sume cu indicele de inflație. Înalta Curte constată că în cauză, prima instanță a reținut în mod eronat că Guvernul României are calitate procesuală activă în raport cu dispozițiile O.U.G. nr. 4/2023, ce reglementează modalitatea de restituire a sumelor reținute în mod nelegal din pensii, inclusiv din pensia intimatului-reclamant. Înalta Curte constată că intimații-reclamanți s-au considerat vătămați în drepturile și interesele lor legitime prin modificările legislative aduse de O.U.G. nr. 130/2021, publicată în M.O. nr. 1202/18.12.2021, respectiv pusă în aplicare începând cu data de 01.01.2022, prin care s-a instituit plata obligatorie a contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate, cu o bază lunară de calcul a contribuției de 10% din partea ce depășește suma lunară de 4.000 RON pentru fiecare drept de pensie, cu afectarea majoră a pensiei de serviciu, sens în care au formulat acțiune în instanță. Potrivit art. 488 alin. (1) C. proc. civ. (Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată) "Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: "(…) 8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material."; totodată, potrivit art. 483 C. proc. civ. "(3) Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. (4) În cazurile anume prevăzute de lege, recursul se soluționează de către instanța ierarhic superioară celei care a pronunțat hotărârea atacată. Dispozițiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător." Din interpretarea dispozițiilor citate în precedent, Înalta Curte reține că recursul reprezintă acea cale extraordinară de atac prin care hotărârea atacată este supusă controlului judiciar prin prisma conformității sale cu regulile de drept aplicabile, ceea ce implică recunoașterea posibilității părții interesate de a o critica doar pentru motive de nelegalitate, iar nu și de netemeinicie. În concret, prin decizia Curții Constituționale nr. 650/15.12.2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 1262/28.12.2022, s-a admis excepția de neconstituționalitate a art. XXIV pct. 11 [cu referire la art. 153 alin. (1) lit. f) 2 ) Codul fiscal], pct. 12 [cu referire la art. 154 alin. (1) lit. h) Codul fiscal sintagma "de până la suma de 4.000 RON lunar inclusiv"], pct. 13 [cu referire la art. 155 alin. (1) pct. a 1 ) Codul fiscal], pct. 14 [cu referire la sintagma "venituri din pensii" din cuprinsul titlului secțiunii a 3-a capitolul III al titlului V "Contribuții sociale obligatorii" Codul fiscal], pct. 16 [cu referire la art. 157 3 Codul fiscal], pct. 17 [cu referire la sintagma "precum și al veniturilor din pensii" din cuprinsul titlului secțiunii a 4-a capitolul III al titlului V "Contribuții sociale obligatorii" Codul fiscal], pct. 18 [cu referire la art. 168 alin. (1) în privința trimiterii la art. 153 alin. (1) lit. f) 2 ), alin. (5) în privința trimiterii la art. 157 3 și alin. (7) 1 Codul fiscal] și pct. 19 [cu referire la alin. (1) lit. a) în privința trimiterii la art. 153 alin. (1) lit. f) 2 ) Codul fiscal] și art. XXV alin. (1) lit. c) [cu referire la pct. 12, 13, 16, 18 în privința alin. (1) și (5) ale art. 168 Codul fiscal și pct. 19] din O.U.G. nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, dispozițiile mai sus menționate fiind declarate neconstituționale. În esență, instanța de contencios constituțional a reținut că O.U.G. nr. 130/2021 a diminuat cuantumul pensiei prin instituirea unei contribuții la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate; or, prin ordonanță de urgență nu se poate diminua cuantumul pensiei, nici prin instituirea de impozite, nici prin instituirea de alte contribuții, pentru că o asemenea măsură conduce la o afectare a dreptului la pensie prevăzut de art. 47 alin. (2) din Constituție, fiind astfel contrară art. 115 alin. (6) din Constituție, care interzice afectarea drepturilor și libertăților fundamentale prin ordonanțe de urgență. Drept urmare, în Monitorul Oficial din data de 17.02.2023 a fost publicată O.U.G. nr. 4/2023 privind stabilirea unor măsuri de restituire a unor contribuții de asigurări sociale de sănătate, act normativ ce reglementează modalitatea de restituire a CASS reținute pensionarilor cu venituri peste 4.000 de RON în temeiul prevederilor O.U.G. nr. 130/2021, declarate neconstituționale. Potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 4/2023:,,(1) Sumele reținute din veniturile din pensii realizate de persoanele fizice, cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate de la data de 1 ianuarie 2022 până la data de 27 decembrie 2022 inclusiv, se restituie lunar în perioada 1 martie 2023 - 28 februarie 2024, după recalcularea venitului impozabil corespunzător lunilor pentru care se efectuează restituirea, în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și reținerea diferențelor de impozit pe venit datorate. (2) Diferențele de impozit pe venit se calculează separat față de impozitul aferent drepturilor lunii curente, se rețin la data efectuării plății sumelor prevăzute la alin. (1), se plătesc și se declară până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata, prin depunerea declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate. (3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și sumelor reținute cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate din pensiile private, respectiv pensiile facultative, pentru partea care depășește suma lunară de 4.000 de RON. (4) Procedura de plată eșalonată prevăzută la alin. (1) se aplică și în ceea ce privește plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 28 decembrie 2022 - 1 martie 2023". Consecutiv adoptării O.U.G. nr. 4/2023, prima instanță s-a învestit pe fond doar cu pretențiile formulate în cauză de intimații-reclamanți privind actualizarea cu indicele de inflație a sumelor reținute din pensie conform O.U.G. nr. 130/2021 și dobânda legală aferentă lor, solicitate cu titlul de despăgubiri. Astfel, se constată că dispozițiile O.U.G. nr. 4/2023 reglementează obligația de restituire a sumelor respective de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate prin Casa Națională de Pensii Publice, art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 4/2023 prevăzând că "(1) Restituirea sumelor prevăzute la art. 1 se face, din oficiu, de către Casa Națională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii, precum și de către casele de pensii sectoriale și de către entitățile care plătesc venituri din pensii." În același sens, conform art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 4/2023 "(2) Restituirea sumelor prevăzute la art. 1 se face prin diminuarea veniturilor bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și se evidențiază la o poziție distinctă de venituri bugetare." Având în vedere că potrivit art. 220 alin. (3) din Legea nr. 95/2006: "(3) Gestionarea fondului [Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate] se face, în condițiile legii, prin CNAS (...)", se reține obligația C.N.A.S. de a transfera sumele pretinse de reclamant către pârâta Casa Județeană de Pensii Timiș, la solicitarea Casei Naționale de Pensii Publice. În acest sens, instanța reține că art. 2 alin. (3) din O.U.G. nr. 4/2023 prevede că "(3) Sumele prevăzute la art. 1 se transferă de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate în primele două zile lucrătoare ale lunii pentru care se efectuează plata, la solicitarea Casei Naționale de Pensii Publice, caselor de pensii sectoriale și entităților care plătesc venituri din pensii, astfel: a) într-un cont analitic deschis în cadrul contului "Sume de mandat și în depozit" la unitățile Trezoreriei Statului pe numele Casei Naționale de Pensii Publice și caselor de pensii sectoriale; sumele încasate de Casa Națională de Pensii Publice se transferă în contul analitic din cadrul contului "Sume de mandat și în depozit" care se deschide la unitățile Trezoreriei Statului și pe numele caselor teritoriale de pensii; b) într-un cont deschis la instituții de credit pe numele entităților care plătesc venituri din pensii, altele decât cele prevăzute la lit. a)". În speță, se reține că la acest moment ceea ce a rămas de acordat în litigiul de față este reprezentat de actualizarea cu indicele de inflație a sumelor reținute din pensia intimatului-reclamant și dobânda legală aferentă, sume care, prin natura acestora, urmează soarta debitului principal, conform principiului accesorium sequitur principalem. De altfel, din chiar preambulul Ordonanței de urgență nr. 4/2023 privind stabilirea unor măsuri de restituire a unor contribuții de asigurări sociale de sănătate, reiese că scopul edictării acestei ordonanțe a fost reprezentat tocmai de evitarea demarării a numeroase litigii pentru recuperarea sumelor reținute. Astfel, în preambul O.U.G. nr. 4/2023 se prevede că: "Având în vedere că prin Decizia nr. 650/2022 Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. XXIV pct. 11 [cu referire la art. 153 alin. (1) lit. f)2) ], pct. 12 [cu referire la art. 154 alin. (1) lit. h) sintagma "de până la suma de 4.000 RON lunar inclusiv"], pct. 13 [cu referire la art. 155 alin. (1) lit. a)1) ], pct. 14 (cu referire la sintagma "venituri din pensii" din cuprinsul titlului secțiunii a 3-a din capitolul III al titlului V "Contribuții sociale obligatorii") pct. 16 (cu referire la art. 1573), pct. 17 (cu referire la sintagma "precum și al veniturilor din pensii" din cuprinsul titlului secțiunii a 4-a din capitolul III al titlului V "Contribuții sociale obligatorii"), pct. 18 [cu referire la art. 168 alin. (1) în privința trimiterii la art. 153 alin. (1) lit. f)2), alin. (5) în privința trimiterii la art. 1573 și alin. (71) ] și pct. 19 [cu referire la alin. (1) lit. a) în privința trimiterii la art. 153 alin. (1) lit. f)2) ] și ale art. XXV alin. (1) lit. c) [cu referire la pct. 12, 13, 16 și 18 în privința alin. (1) și (5) ale art. 168 și pct. 19] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative sunt neconstituționale, reținându-se faptul că un număr mare de pensionari s-au adresat instanțelor de judecată solicitând restituirea sumelor reprezentând contribuțiile de asigurări sociale de sănătate, blocând activitatea acestora, ținând cont de necesitatea imperativă a reglementării modalității de restituire a sumelor reprezentând contribuțiile de asigurări sociale de sănătate reținute în temeiul normelor declarate neconstituționale, astfel încât procesul să se desfășoare într-un interval de timp rezonabil și să poată fi susținut de la bugetul de stat, luând în considerare faptul că neadoptarea măsurilor prevăzute în prezenta ordonanță de urgență ar genera consecințe extrem de oneroase pentru bugetul de stat, concretizate în plata unor sume însemnate ca accesorii la obligația principală, (...). În consecință, recurentul-pârât nu are calitate procesuală pasivă în ceea ce privește restituirea despăgubirilor solicitate, constând în actualizarea sumelor reținute cu indicele de inflație și în dobânda legală aplicată acelorași sume, în cauză fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., ceea ce impune admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii recurate și admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Guvernul României în ceea ce privește obligarea acestuia la plata de despăgubiri constând în dobânda legală și actualizarea cu indicele de inflație a sumelor reținute din pensie cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate, cu consecința respingerii acțiunii reclamantului, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă, menținând în rest sentința.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul declarat de recurentul-pârât Guvernul României împotriva sentinței nr. 50/2023 din 3 aprilie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal; va casa în parte sentința recurată și, rejudecând: va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Guvernul României în ceea ce privește obligarea acestuia la plata de despăgubiri constând în dobânda legală și actualizarea cu indicele de inflație a sumelor reținute din pensie cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate și, în consecință, va respinge acțiunea formulată de reclamanții A., B., C., D., E., F. și G., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă, menținând în rest sentința.