ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5225/2023

Ședința publică din data de 9 noiembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, a invocat vătămarea drepturilor și intereselor sale legitime, prin neactualizarea și neindexarea pensiei de serviciu de către Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, conform dispozițiilor Legii nr. 223/24.07.2025 privind pensiile militare de stat, fapt datorat aplicării nelegale a O.U.G. nr. 59/04.08.2017.

A solicitat obligarea pârâtei Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne să restituie sumele reținute din pensia militară de serviciu, rezultate din indexarea și actualizarea pensiei militare de serviciu, raportat la prevederile art. 38 din Legea 153/2017, privind salarizarea din fonduri publice, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015, la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 9.05.2005, și H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad. publicată în M.O. nr. 41 din 13.01. 2023, art. 1 și art. 2, sume actualizate cu indicele de inflație. și a plății dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.

Totodată, a solicitat și obligarea pârâtului Guvernul României să asigure fonduri pentru restituirea sumelor prevăzute prin indexarea și actualizarea pensiei de serviciu, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor de la art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015, rezultate prin aplicarea Legii nr. 153/2017 privind salarizarea din fonduri publice, la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 9.05.2005, și H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad publicată în M.O. nr. 41 din 13.01.2023.

De asemenea, reclamanta a invocat excepția de neconstituționalitate extrinsecă a disp. art. VII, pct. 2 și 3 din O.U.G. nr. 59/2017, prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) și ale art. 79 alin. (1) din Constituție, care afectează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 în ansamblul său.

Prin sentința civilă nr. 764 din 08.06.2023 pronunțată de Tribunalul Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Constanța și a fost declinată cauza în favoarea Curții de Apel Constanța, spre competentă soluționare.

Pentru pronunțarea acestei soluții, instanța a reținut că cererea de chemare în judecată a fost formulată în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, în contradictoriu cu pârâtele Guvernul României și Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, ambele având calitatea de autorități publice centrale, astfel că, față de dispozițiile art. 96 C. proc. civ. și ale art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, competența de soluționare aparține curții de apel.

Prin sentința civilă nr. 225 din 25.09.2023 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția de necompetență materială și a fost declinată competența de soluționare a cererii de chemare în judecată, în favoarea Tribunalului Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal.

S-a constatat ivit conflict negativ de competență și s-a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curțe de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că obiectul principal al acțiunii este plata despăgubirilor la care se referă art. 9 din Legea nr. 554/2004 însoțită de excepția de neconstituționalitate, competența funcțională aparținând instanței de contencios administrativ.

Curtea a reținut însă că nu îi aparține competența materială de soluționarea acțiunii întemeiate pe prevederile art. 9 din Legea nr. 554/2004 întrucât obiectul acțiunii nu este reprezentat de anularea/contestarea unui act administrativ propriu - zis sau asimilat emis de o autoritate publică centrală, ci plata unor despăgubiri.

În raport de aceste considerente, Curtea a reținut că nu se pot aplica prevederile art. 10 din Legea nr. 554/2004 pentru stabilirea competenței, în acest caz, fiind incidente dispozițiile art. 95 pct. 1 C. proc. civ., care stabilesc competența tribunalului ori de câte ori nu este dată prin lege în competența altei instanțe.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între instanțele sesizate îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu obiectul dedus judecății și prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reține că obiectul cererii introductive îl reprezintă acordarea de despăgubiri, însoțită de excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII, pct. 2 și 3 din O.U.G nr. 59/2017, reclamanta fiind nemulțumită de faptul că, în contextul emiterii O.U.G. nr. 59/2017, s-a modificat dreptul la actualizarea pensiei de serviciu a cărui beneficiar este, astfel cum era reglementat de dispozițiile art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015.

Prin cererea formulată, în temeiul dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 554/2004, indicat în mod expres de către reclamantă în cuprinsul acțiunii, însoțită de excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII, pct. 2 și 3 din O.U.G nr. 59/2017, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, obligarea pârâtei Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne să restituie sumele reținute din pensia militară de serviciu, obligarea pârâtului Guvernul României să asigure fonduri pentru restituirea sumelor prevăzute prin indexarea și actualizarea pensiei de serviciu, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017, a invocat vătămarea drepturilor și intereselor sale legitime, prin neactualizarea pensiei de serviciu, conform dispozițiilor Legii nr. 223/24.07.2025 privind pensiile militare de stat, ca urmare a aplicării nelegale a O.U.G. nr. 59/04.08.2017.

Potrivit art. 9 din Legea nr. 554/2004 "Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, însoțită de excepția de neconstituționalitate. (2) Instanța de contencios administrativ, dacă apreciază că excepția îndeplinește condițiile prevăzute de art. 29 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, sesizează, prin încheiere motivată, Curtea Constituțională și suspendă soluționarea cauzei pe fond. (3) După pronunțarea Curții Constituționale, instanța de contencios administrativ repune cauza pe rol și dă termen, cu citarea părților. Dacă ordonanța sau o dispoziție a acesteia a fost declarată neconstituțională, instanța soluționează fondul cauzei; în caz contrar, acțiunea se respinge ca inadmisibilă. (4) În situația în care decizia de declarare a neconstituționalității este urmarea unei excepții ridicate în altă cauză, acțiunea poate fi introdusă direct la instanța de contencios administrativ competentă, în limitele unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I. (5) Acțiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanțe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum și, după caz, obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative."

Raportat la obiectul acțiunii formulată de reclamanta care se consideră persoană vătămată într-un drept al său prin dispoziții dintr-o ordonanță de urgență, însoțită de excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII, pct. 2 și 3 din O.U.G nr. 59/2017, motivele invocate de reclamantă și scopul urmărit prin introducerea acțiunii, competența materială de soluționare a cauzei se stabilește în conformitate cu dispozițiile art. 9 alin. (5), coroborat cu art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 stabilesc două criterii pentru determinarea instanței de contencios administrativ, respectiv poziționarea autorității publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală) și valoarea impozitului, taxei, contribuției care face obiectul actului administrativ.

În cauză, este determinant criteriul rangului central al autoritățiilor publice pârâte (Guvernul României și Casa de Pensii Sectorială din cadrul Ministerului Afacerilor Interne) față de care reclamanta, care se consideră persoană vătămată, a solicitat acordarea de despăgubiri, competența materială de soluționare revenind Curții de Apel Constanța, secția contencios administrativ și fiscal.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Constanța, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. și pârâții Guvernul României și Casa Sectoriala de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne în favoarea Curții de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 9 noiembrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.