ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4156/2023

Ședința publică din data de 28 septembrie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, la 08.08.2022, sub nr. x/2022, reclamanta A. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Deciziei nr. 77/22.07.2022, comunicată la 25.07.2022, prin care i-au fost stabilite drepturile salariale începând cu data de 08.07.2022, precum și obligarea pârâtei Inspecția Judiciară, prin reprezentant legal, să emită o nouă decizie de încadrare, în care indemnizația de încadrare să fie stabilită, începând cu 08.04.2019 și în continuare, prin raportare la o valoare de referință sectorială în cuantum de 605.225 RON, care cuprinde majorarea de 25% prevăzută de art. III din O.U.G. nr. 20/2016 pentru completarea și modificarea O.U.G. nr. 57/2015, precum și sporul pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase în cuantum de 15%, care se acordă celorlalte categorii de personal din cadrul Inspecției Judiciare respectiv: director, consilier, sef serviciu, secretar-dactilograf, grefier detașat, referent, șofer, așa cum rezultă din Listele funcțiilor din cadrul Inspecției Judiciare postate pe site-ul instituției precum și judecătorilor, procurorilor din cadrul Ministerului Justiției, Ministerului Public, Consiliului Superior al Magistraturii, Curții Constituționale a României, în vederea realizării unei salarizări la nivelul maxim aflat în plată pentru aceeași funcție grad, gradație, vechime în muncă, dacă persoanele își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

De asemenea, a solicitat luarea de către pârâtă a măsurilor ce se impun pentru a asigura repararea prejudiciului creat prin neaplicarea dispozițiilor legale și plata diferenței dintre veniturile efectiv plătite și cele recalculate conform hotărârii ce se va pronunța (drepturi salariale, diurnă), creanță ce urmează a fi actualizată cu indicele de inflație constând în indicele prețurilor de consum, cu dobânzile legale și penalizatoare, de la scadență până la plata efectivă, precum și obligarea pârâtei să emită o adeverință din care să rezulte noua indemnizație cu luarea în considerare a unei valori de referință sectorială în cuantum de 605,225 RON, respectiv a tuturor sporurilor, inclusiv a sporului pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase în cuantum de 15%, aferente datei solicitării (iunie 2022), având în vedere situația discriminatorie creată între aceasta și alți colegi inspectori judiciari cărora în anul 2022 le-au fost emise adeverințe cu luarea în considerare a VRS-ului anterior indicat (indicând ca exemplu adeverința nr. R22-l39 din 24.02.2022).

Prin sentința nr. 34 din 8 februarie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, având ca obiect litigiu privind magistrații, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței nr. 34 din 8 februarie 2023 a Curții de Apel Craiova a declarat recurs reclamanta A., invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 din C. proc. civ.. A solicitat admiterea recursului și casarea sentinței atacate cu consecința admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată, pentru argumentele expuse în cererea de recurs.

Prin întâmpinarea înregistrată la data de 13.04.2023, intimata-pârâtă a invocat excepția nulității recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea soluției atacate pentru motivele arătate.

La data de 01.09.2023 a fost depusă la dosar o cerere formulată de recurenta-reclamantă, prin care a solicitat instanței să ia act act că renunță la judecată, situație în care, în baza art. 406 alin. (5) C. proc. civ., solicită să se dispună anularea sentinței pronunțate de prima instanță, iar pe fond să se ia act de renunțarea la judecată.

Față de cererea recurentei-reclamante de renunțare la judecată, intimata-pârâtă și-a exprimat opinia prin punctul de vedere depus la dosar la data de 18.09.2023, arătând în acest sens că este de acord cu renunțarea.

II. Soluția instanței de recurs.

Analizând cererea recurentei-reclamante de renunțare la judecarea cauzei, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, întrunind condițiile prevăzute de lege, astfel încât urmează să ia act de renunțarea la judecată și să dispună anularea sentinței de fond, în aplicarea dispozițiilor art. 406 alin. (5) C. proc. civ., pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.

Legea recunoaște reclamantului, ca expresie a principiului disponibilității reglementat de art. 9 din C. proc. civ., dreptul de a renunța la judecata cererii pe care a introdus-o pe rolul instanței, fără a fi obligat să justifice motivele care au stat la baza deciziei sale. Renunțarea la judecată apare, așadar, ca un act procedură de dispoziție, unilateral, specific reclamantului, prin care acesta își exprimă în mod vădit intenția de a nu mai continua procesul început, putând interveni în orice moment al judecății și în orice proces civil.

Sesizată fiind cu soluționarea prezentului recurs, Înalta Curte constată că la data de 01.09.2023 recurenta-reclamantă A. a formulat cerere de renunțare la judecata cauzei, solicitând ca în baza art. 406 C. proc. civ. să se dispună anularea sentinței pronunțate de prima instanță, iar pe fond să se ia act de renunțarea sa la judecată.

Cererea de renunțare a fost comunicată intimatei-pârâte la data de 06.09.2023, aceasta exprimându-și opinia prin punctul de vedere depus la dosar la data de 18.09.2023, în sensul că este de acord cu renunțarea.

În conformitate cu art. 406 alin. (1) C. proc. civ., "Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă"; la alin. (5) al aceluiași articol stipulându-se că atunci "Când renunțarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanța va lua act de renunțare și va dispune și anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunțate în cauză".

În speță, cererea de renunțare la judecată a fost comunicată intimatei-pârâte, care și-a exprimat punctul de vedere cu privire la această solicitare, arătând că este de acord cu renunțarea, astfel cum prevăd dispozițiile art. 406 alin. (4) C. proc. civ.

Se constată, așadar, că sunt aplicabile în cauză prevederile art. 9 alin. (2) și alin. (3) din C. proc. civ., republicat, cu privire la dreptul de dispoziție al părților, dispoziții în conformitate cu care obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților, iar partea poate oricând renunța la judecarea cererii sale sau la însuși dreptul pretins, în condițiile legii.

În egală măsură, Înalta Curte are în vedere și dispozițiile art. 22 alin. (6) din C. proc. civ., republicat, care prevăd că: "Judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel".

Întrucât manifestarea de voință, în sensul de a renunța la judecata acțiunii, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al reclamantei, care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității ce guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că este întemeiată cererea recurentei-reclamante și va lua act de aceasta în conformitate cu dispozițiile art. 406 alin. (5) din același cod.

Pentru considerentele expuse la pct. II.1. din prezenta decizie, în temeiul art. 496 alin. (1) coroborat cu art. 406 alin. (1) și alin. (4)-(5) din C. proc. civ., Înalta Curte va lua act de renunțarea recurentei-reclamante la judecata acțiunii și va anula sentința de fond, reținând că nu se mai impune analizarea criticilor formulate de parte prin recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În temeiul dispozițiilor art. 406 alin. (5) C. proc. civ., ia act de renunțarea recurentei-reclamante A. la judecata acțiunii în contencios administrativ formulată în contradictoriu cu intimata-pârâtă Inspecția Judiciară.

Anulează sentința nr. 34 din 8 februarie 2023 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 28 septembrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.