ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1373/2023

Ședința publică din data de 24 mai 2023

Asupra revizuirii de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la 26.05.2022 pe rolul Tribunalului Maramureș, secția I civilă, reclamantul Sindicatul Liber din Învățământ Maramureș, în numele membrilor de sindicat A. și B., a chemat în judecată pe pârâtul Liceul Borșa, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să oblige pârâtul la calcularea și plata, în favoarea membrilor de sindicat reclamanți, personal didactic auxiliar, a sporului de 15% din salariul de bază pentru desfășurarea activității în condiții periculoase sau vătămătoare, precum și a diferențelor salariale rezultate din neacordarea acestuia, începând cu 31.01.2018 și, în continuare, până la acordarea acestuia pe statul de plată lunar, sume actualizate cu indicele de inflație a sumelor calculate, la care se vor adăuga dobânda legală penalizatoare aferentă debitului începând cu data de la care se cuvin diferențele salariale și până la achitarea lor integrală.

Prin sentința civilă nr. 1309/21.09.2022, pronunțată de Tribunalul Maramureș, secția I civilă, acțiunea a fost respinsă.

Împotriva acestei sentințe, Sindicatul Liber din Învățământ Maramureș a declarat apel, care, prin decizia civilă nr. 433/A/01.03.2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, a fost respins ca nefondat.

Împotriva deciziei sus-menționate, Sindicatul Liber din Învățământ Maramureș a formulat cerere de revizuire, solicitând anularea ei, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivare, a arătat că hotărârea a cărei revizuire o solicită este potrivnică deciziilor civile nr. 1947/A/24.10.2022, nr. 2091/A/02.11.2022 și nr. 2256/A/14.11.2022, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, care, contrar instanței de apel din cauză, a admis acțiunile inițiate în numele membrilor de sindicat și a obligat pârâtele la calculul și plata sporului pentru desfășurarea activității în condiții periculoase sau vătămătoare, a diferențelor salariale neachitate și a dobânzii legale aferente acestor sume.

A mai precizat că litigiile în care au fost pronunțate hotărârile sus-menționate au avut același obiect și că, în temeiul principiului egalității cetățenilor în fața legii, era necesară asigurarea unei practici unitare din partea instanțelor judecătorești.

În continuare, revizuentul a expus argumente pe fondul cauzei, din perspectiva cărora a apreciat caracterul fondat al acțiunii sale ce a făcut obiectul dosarului în care a fost dată decizia supusă revizuirii.

Intimatul nu a formulat întâmpinare.

Analizând decizia atacată prin prisma motivului de revizuire invocat, Înalta Curte reține următoarele:

Pe calea revizuirii, autorul căii de atac a invocat incidența ipotezei prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., arătând că decizia atacată încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziilor civile nr. 1947/A/24.10.2022, nr. 2091/A/02.11.2022 și nr. 2256/A/14.11.2022, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale în cadrul unor litigii purtate de Sindicatul Liber din Învățământ Maramureș în numele unor membri de sindicat, având același obiect cu cel din cauza în care a fost pronunțată decizia a cărei anulare se solicită.

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., "Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

De asemenea, conform art. 513 alin. (4) C. proc. civ., "Dacă instanța încuviințează cererea de revizuire, ea va schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată, iar în cazul hotărârilor potrivnice, ea va anula cea din urmă hotărâre și, după caz, va trimite cauza spre rejudecare atunci când s-a încălcat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat."

Astfel, în urma intrării în vigoare a Legii nr. 310/2018, aplicabilă în cauză față de data începerii procesului (26.05.2022), se poate obține retractarea unei hotărâri judecătorești atât pentru încălcarea efectului negativ, cât și a celui pozitiv al autorității de lucru judecat.

Autoritatea de lucru judecat cunoaște două manifestări: prima, consacrată de art. 431 alin. (1) C. proc. civ., corespunde unui efect negativ, de natură să oprească o a doua judecată și ea presupune tripla identitate (de părți, obiect și cauză); a doua, prevăzută de art. 431 alin. (2) C. proc. civ., operează atunci când acest efect al hotărârii se manifestă pozitiv și reflectă modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre aceleași părți, care nu mai pot fi contrazise și care se impun într-un alt proces aflat în legătură cu cel anterior.

Prin urmare, cerința identității de părți este o condiție sine qua non pentru incidența autorității de lucru judecat, neîntrunirea ei făcând de prisos analiza celorlalte condiții prevăzute de lege pentru reținerea efectului negativ al acesteia - identitate de obiect și cauză -, precum și a chestiunii litigioase pretins dezlegate diferit pentru verificarea încălcării efectului pozitiv al autorității de lucru judecat.

Această concluzie derivă și din principiul relativității efectelor hotărârii judecătorești consacrat de art. 435 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia "Hotărârea judecătorească este obligatorie și produce efecte numai între părți și succesorii acestora", precum și din considerentele deciziei nr. 18/2020, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că "principiul relativității hotărârii judecătorești, atât sub aspectul efectelor obligatorii, cât și al lucrului judecat, presupune ca ceea ce a fost judecat să nu poată folosi sau, în principiu, să nu poată fi opus decât de către părțile în proces (și succesorii acestora), fundamentul și justificarea acestui principiu constituindu-le contradictorialitatea și dreptul la apărare" (paragraful 95).

Analizând hotărârile în raport cu care s-a invocat autoritatea de lucru judecat - deciziile civile nr. 1947/A/24.10.2022, nr. 2091/A/02.11.2022 și nr. 2256/A/14.11.2022 ale Curții de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale - Înalta Curte constată că, deși prin litigiile în care au fost pronunțate aceste hotărâri s-a urmărit valorificarea unor drepturi legale similare cu cele ale membrilor de sindicat A. și B., în numele cărora revizuentul a inițiat demersul judiciar, pricinile nu s-au desfășurat între aceleași părți ca cele din cauză.

Astfel, în cadrul respectivelor procese au fost deduse judecății raporturi juridice existente între alte persoane reprezentate de Sindicatul Liber din Învățământ Maramureș și unități de învățământ la care acestea își desfășurau activitatea - C., D. și E..

În acest context, nefiind invocată încălcarea unei hotărâri judecătorești definitive care să fi tranșat o chestiune litigioasă în legătură cu raportul juridic dintre intimat și A. și B., Înalta Curte constată că în cauză cerința identității de părți nu se confirmă, sens în care nici autoritatea de lucru judecat în manifestarea sa negativă sau pozitivă nu poate fi opusă.

Împrejurarea că părțile din procesele sus-menționate au fost reprezentate de același sindicat, în temeiul art. 28 alin. (1) din Legea nr. 62/2011, nu este de natură să conducă la concluzia că aceste dosare au avut aceleași părți reclamante, întrucât efectele hotărârilor se răsfrâng numai asupra părților, nu și asupra reprezentanților lor, aspect ce rezultă și din prevederile art. 28 alin. (2) teza finală din aceeași lege, potrivit cărora "Acțiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizația sindicală, dacă cel în cauză se opune sau renunță la judecată în mod expres".

Prin fundamentarea demersului său judiciar pe motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., autorul căii de atac își manifestă, în realitate, nemulțumirea față de practica neunitară a Curții de Apel Cluj în legătură cu aspectele sesizate în revizuire, care, însă, în considerarea principiului securității raporturilor juridice și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu poate fi remediată în calea extraordinară de atac a revizuirii.

În aceste condiții, nefiind incident motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, pentru rațiunile înfățișate anterior, în temeiul art. 513 C. proc. civ., va respinge cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul Sindicatul Liber din Învățământ Maramureș, în numele membrilor de sindicat A. și B., împotriva deciziei civile nr. 433/A/01.03.2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 mai 2023.