ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5974/2022

Ședința publică din data de 9 decembrie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din data de 05 noiembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2019, a fost suspendată judecata dosarului nr. x/2019 până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2017

Calea de atac exercitată

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs reclamanta Agenția Națională de Transplant solicitând admiterea recursului, și pe cale de consecință reluarea judecării cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2019 aflat pe rolul Judecătoriei Sector 1 București.

Intimații-pârâți A. și B. au formulat întâmpinare prin care au invocat excepția nulității recursului pentru nedepunerea cererii de recurs la instanța a cărei hotărâre se atacă și excepția inadmisibilității recursului.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând cauza și sentința atacată, în raport cu motivele de recurs formulate, Înalta Curte va analiza cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepția nulității recursului formulat de recurentul C., excepție invocată din oficiu.

Prealabil, Înalta Curte reține că potrivit dispozițiilor art. 499 din C. proc. civ., "Prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare".

În litigiile de contencios administrativ sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 554/2004, ce se completează cu cele ale C. civ. și ale C. proc. civ., cum prevede expres art. 28 din acest act normativ, astfel că în materia recursului trebuie respectate și prevederile ce reglementează această cale de atac, statuate de art. 483 și următoarele din C. proc. civ., cu derogările din legea contenciosului administrativ, ce se referă la termen, suspendarea executării sentinței și judecata de urgență.

Art. 486 C. proc. civ. reglementează conținutul cererii de recurs, la alin. (1) lit. e) regăsindu-se motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau după caz, mențiunea că vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al acestei norme legale stabilește că mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) – e) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

În același sens sunt și prevederile art. 489 din același cod, ce statuează că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3), care se referă la motivele de casare de ordine publică.

Prin cererea de recurs recurentul a susținut faptul că dosarul nr. x/2017 a fost soluționat de către Înalta Curte de Casație și Justiție în mod definitiv, astfel că trebuie reluată judecata în dosarul nr. x/2019.

Se observă astfel că nu a indicat niciunul din cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., și nu a adus critici concrete soluției instanței de fond, raportat la soluția de suspendare a soluționării cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2019 până la soluționarea dosarului nr. x/2017, critici de natură a atrage sancțiunea nelegalității hotărârii atacate. Cu alte cuvinte, nu s-a arătat în ce mod judecătorul fondului a încălcat dispozițiile art. 413 alin. (1) C. proc. civ.

Instanța învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care astfel de motive de nelegalitate sunt indicate și dezvoltate într-o formă explicită și se referă la una din situațiile cuprinse în art. 488 C. proc. civ.

Împrejurarea că dosarul nr. x/2017 a fost soluționat în mod definitiv nu reprezintă o critică de nelegalitate a încheierii atacate, dispozițiile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. statuând că recursul este nul în cazul în care criticile invocate în cadrul cererii de recurs nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același cod.

Pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței de fond menționate în cuprinsul încheierii atacate, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.

În condițiile în care, în actuala reglementare, recursul este o cale extraordinară de atac, instanței de control judiciar revenindu-i obligația de a efectua doar controlul de legalitate, care se realizează în raport de limitele învestirii sale, iar recurentului îi incumbă obligația de a respecta prevederile legale ce reglementează conținutul cererii de recurs, fără însă a proceda în acest mod, este aplicabilă sancțiunea nulității prevăzută expres de art. 486 alin. (3) și art. 489 alin. (1) C. proc. civ., calea de atac este nulă pentru nemotivarea sa.

Față de aceste considerente, Înalta Curte constată că este întemeiată excepția nulității invocată din oficiu, în recursul promovat de recurenta Agenția Națională de Transplant nefiind relevate și dezvoltate motivele de nelegalitate ale hotărârii atacate, care să permită analiza căii extraordinare de atac prin prisma unuia din cazurile de casare enumerate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., astfel că devin incidente dispozițiile art. 486 alin. (3) și art. 489 alin. (1) C. proc. civ., urmând a fi admisă excepția și a se constata nulitatea recursului.

Văzând dispozițiile art. 453 C. proc. civ., Înalta Curte va obliga recurenta Agenția Națională de Transplant la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.000 RON reprezentând onorariu avocat către intimata pârâtă B..

Pentru considerentele expuse, în temeiul prevederilor art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) și art. 489 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția nulității recursului și, pe cale de consecință, va constata nul recursul formulat de recurenta Agenția Națională de Transplant.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția nulității recursului invocată din oficiu.

Constată nul recursul declarat de recurenta – reclamantă Agenția Națională de Transplant (ANT) împotriva încheierii din data de 5 noiembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Obligă recurentul reclamant Agenția Națională de Transplant la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.000 RON reprezentând onorariu avocat către intimata reclamantă B..

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 decembrie 2022.