ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2346/2023

Ședința publică din data de 4 mai 2023

Asupra contestației privind tergiversarea procesului;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La 6 august 2021, pe rolul Curții de Apel Oradea, secția II-a contencios administrativ și fiscal a fost înregistrat dosarul nr. x/2021, având ca obiect anulare act administrativ, privind pe reclamanta A., pe pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii și pe intervenientul B..

La 4 aprilie 2023 reclamanta a formulat contestație la tergiversare în temeiul art. 522 alin. (2) pct. 4 din C. proc. civ.

A arătat contestatoarea că, în cadrul dosarului nr. x/2021, a solicitat anularea Hotărârii CSM nr. 1552/18.12.2020, invocând și excepția de nelegalitate a acestei hotărâri, precum și a Hotărârii CSM nr. 1551/18.12.2020, în acord cu Decizia Curții Constituționale nr. 416/2011.

A menționat contestatoarea că are calitatea de terț față de actele contestate, astfel că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 13 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.

A susținut contestatoarea că, pe parcursul soluționării cauzei, instanța a refuzat să facă aplicarea acestor dispoziții legale, iar la ultimul termen de judecată, 07.03.2023, a încuviințat parțial cererea în probațiune, deși era obligată din oficiu să dispună atașarea întregii documentații, astfel cum a fost solicitată.

Totodată, în opinia contestatoarei, instanța a cenzurat dosarul administrativ și documentația aferentă, manifestând o părtinire vădită față de pârât, chiar în situația în care legea impune din oficiu îndeplinirea unei obligații procesuale.

A susținut contestatoarea că motivul prevăzut la art. 522 alin. (2) pct. 4 din C. proc. civ. privește în exclusivitate propria conduită a instanței, indiferent de conduita în proces sau în legătură cu procesul a celorlalți participanți.

A apreciat contestatoarea că instanța nesocotește ea însăși dispozițiile legale care îi impun o anumită conduită prevăzută de lege, iar dispozițiile invocate permit formularea contestației în această situație.

A concluzionat contestatoarea că instanța încalcă dreptul la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil, motiv pentru care a solicitat luarea măsurilor legale pentru ca această situație să fie înlăturată, respectiv aplicarea dispozițiilor art. 13 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, prin solicitarea atașării întregului dosar administrativ aferent celor două hotărâri contestate, fără a se cenzura conținutul acestui dosar.

În drept, contestatoarea a invocat dispozițiile art. 522 alin. (1) și (2) din C. proc. civ.

Ulterior, contestația a fost înaintată Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe, la data de 13 aprilie 2023, sub același număr de dosar.

Examinând contestația de față, în raport de susținerile contestatoarei și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Rațiunea reglementării contestației la tergiversarea procesului a fost aceea de a asigura dreptul părții la o procedură echitabilă, eficientă, desfășurată cu celeritate, prin sancționarea conduitelor procesuale care se îndepărtează de la aceste rigori.

Potrivit art. 522 alin. (1) din C. proc. civ., oricare dintre părți, precum și procurorul care participă la judecată pot face contestație prin care, invocând încălcarea dreptului la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situație să fie înlăturată, iar potrivit art. 522 alin. (2) pct. 4 din C. proc. civ.: "(2) Contestația menționată la alin. (1) se poate face în următoarele cazuri: 4. când instanța și-a nesocotit obligația de a soluționa cauza într-un termen optim și previzibil prin neluarea măsurilor stabilite de lege sau prin neîndeplinirea din oficiu, atunci când legea o impune, a unui act de procedură necesar soluționării cauzei, deși timpul scurs de la ultimul său act de procedură ar fi fost suficient pentru luarea măsurii sau îndeplinirea actului."

Ceea ce caracterizează toate cazurile prevăzute de art. 522 din C. proc. civ. este pasivitatea instanței de judecată, care are mijloacele necesare pentru corijarea conduitelor necorespunzătoare și nu le folosește, sau, mai grav, nesocotește ea însăși dispozițiile legale care-i impun o anumită conduită.

În acest context, contestația la tergiversarea procesului reprezintă un remediu oferit de normele de procedură, cu aplicabilitate în situațiile în care chiar instanța cauzează amânarea nejustificată sau nu dispune măsurile necesare pentru asigurarea soluționării procesului într-un termen rezonabil.

Înalta Curte reține că prin cererea formulată, contestatoarea invocă dispozițiile art. 522 alin. (2) pct. 4 din C. proc. civ., arătând că instanța încalcă dreptul la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil, motiv pentru care solicită luarea măsurilor legale pentru ca această situație să fie înlăturată, respectiv aplicarea dispozițiilor art. 13 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, prin solicitarea atașării întregului dosar administrativ aferent celor două hotărâri contestate, fără a se cenzura conținutul acestui dosar.

A mai susținut contestatoarea că, pe parcursul soluționării cauzei, instanța a refuzat să facă aplicarea dispozițiilor legale menționate, respectiv art. 13 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, iar la ultimul termen de judecată, 07.03.2023, a încuviințat parțial cererea în probațiune, deși era obligată din oficiu să dispună atașarea întregii documentații, astfel cum a fost solicitată. Totodată, în opinia contestatoarei, instanța a cenzurat dosarul administrativ și documentația aferentă, manifestând o părtinire vădită față de pârât, chiar în situația în care legea impune din oficiu îndeplinirea unei obligații procesuale.

Analizând motivele invocate de contestatoare în susținerea cererii sale, Înalta Curte apreciază că acestea nu se încadrează în ipoteza normei legale conținute de art. 522 alin. (2) pct. 4 din C. proc. civ., întrucât nemulțumirile exprimate de contestatoare pot face obiectul unei eventuale căi de atac.

Contestatoarea poate valorifica aceste împrejurări într-un alt cadru procesual, nu pe calea contestației la tergiversare, nefiind posibil ca printr-un astfel de mijloc procesual instanța să aprecieze asupra unor chestiuni care ar determina o imixtiune nepermisă în activitatea de judecată a unui complet – legal învestit și competent să judece un dosar.

Aplicabilitatea art. 522 alin. (2) pct. 4 din C. proc. civ. este condiționată de existența unei încălcări de către instanță a obligației de soluționare a cauzei într-un termen optim și previzibil. Însă, nu orice încălcare a acestei obligații atrage incidența textului, ci doar cea decurgând din "[…] neluarea măsurilor stabilite de lege sau prin neîndeplinirea din oficiu, atunci când legea o impune, a unui act de procedură necesar soluționării cauzei, deși timpul scurs de la ultimul său act de procedură ar fi fost suficient pentru luarea măsurii sau îndeplinirea actului ."

Cum s-a arătat anterior, contestatoarea invocă faptul că îi este încalcat dreptul la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil, motiv pentru care solicită luarea măsurilor legale pentru ca această situație să fie înlăturată, respectiv aplicarea dispozițiilor art. 13 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, prin solicitarea atașării întregului dosar administrativ aferent celor două hotărâri contestate, fără a se cenzura conținutul acestui dosar.

Or, așa cum deja s-a reținut, criticile contestatoarei privesc chestiuni rezervate de art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 488 alin. (1) din C. proc. civ. exclusiv controlului instanței de recurs, în cadrul unei eventuale căi de atac formulate de parte.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 525 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge contestația la tergiversare formulată de contestatoarea A. în dosarul nr. x/2021 al Curții de Apel Oradea, secția II-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația la tergiversare formulată de contestatoarea A. în dosarul nr. x/2021 al Curții de Apel Oradea, secția II-a contencios administrativ și fiscal.

Fără cale de atac.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 4 mai 2023.