ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5193/2022

Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București sub nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, anularea rezoluției nr. C20-130 a inspectorului judiciar și trimiterea dosarului pentru continuarea procedurii disciplinare față de magistrații-procurori din cadrul Serviciului Teritorial Alba Iulia al DNA, cu privire la modalitatea de soluționare a dosarului penal nr. x/2014

Hotărârea instanței de fond Prin sentința nr. 1214 din 17 noiembrie 2020 Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară.

Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul A., acesta limitându-se la a preciza că va "motiva recursul la primul termen" de judecată.

Apărările formulate de intimată Intimata-pârâtă Inspecția Judiciară a depus întâmpinare, în cuprinsul căreia a invocat excepția nulității recursului pentru nemotivare.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând excepția netimbrării recursului invocată din oficiu în ședința publică din data de 3.11.2022, asupra căreia trebuie să se pronunțe cu prioritate, astfel cum impun dispozițiile art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 80/2013, "(1)Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 C. proc. civ. (2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON.", iar dispozițiile art. 33 alin. (1) din același act normativ statuează în mod expres că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege". În acest sens sunt și dispozițiile art. 148 alin. (6) C. proc. civ., conform cărora: "Cererile adresate instanțelor judecătorești se timbrează, dacă legea nu prevede altfel", precum și dispozițiile art. 197 din același cod care prevăd în mod expres că "în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii." Din analiza textelor de lege sus citate, rezultă obligația recurentului de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul datorat, astfel încât prin rezoluția din 22.03.2021 s-a dispus comunicarea către acesta a obligației de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON. De asemenea, conform art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013, împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, partea obligată poate formula cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate, însă recurentul nu a folosit acest mijloc procesual reglementat de norma specială menționată. Înalta Curte constată că până la termenul de judecată acordat, deși a fost legal citat cu mențiunea de a achita taxa judiciară aferentă recursului promovat, astfel cum rezultă din dovezile/procesele-verbale de înmânare a actelor de procedură de la filele x, recurentul A. nu a respectat cerința prevăzută de dispozițiile art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013, astfel încât, pentru considerentele expuse și temeiurile de drept anterior indicate, Înalta Curte va aplica sancțiunea anulării căii de atac.