ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 700/2022

Ședința publică din data de 8 februarie 2022

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Ploiești sub nr. x/2021 reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, a solicitat instanței ca prin hotărârea pronunțată să dispună, pe cale de ordonanță președințială, în principal obligarea pârâților la asigurarea către reclamant, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100 % (fără contribuție personală) a medicamentului Bevacizumab (denumire comercială Avastin), până la soluționarea definitivă a dosarului aflat pe rolul Curții de Apel Ploiești, iar în subsidiar obligarea pârâtului Ministerul Sănătății la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caractericilor produsului.

Soluția instanței de fond

Prin sentința nr. 146 pronunțată la data de 21 septembrie 2021, Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:

"Respinge excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților GUVERNUL ROMÂNIEI, MINISTERUL SĂNĂTĂȚII, CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE și AGENȚIA NAȚIONALĂ A MEDICAMENTULUI ȘI DISPOZITIVELOR MEDICALE DIN ROMÂNIA, ca neîntemeiate.

Respinge excepția inadmisibilității cererii invocată de GUVERNUL ROMÂNIEI, ca neîntemeiată.

Admite cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantul A., cu domiciliul ales la B. din București, în contradictoriu cu pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI, cu sediul în București, Piața Victoriei, nr. 1, MINISTERUL SĂNĂTĂȚII, cu sediul în București, Intrarea Cristian Popișteanu, nr. 1-3, CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, cu sediul în București, sectorul 3 și AGENȚIA NAȚIONALĂ A MEDICAMENTULUI ȘI A DISPOZITIVELOR MEDICALE, cu sediul în București.

Obligă pârâții să asigure reclamantului, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), medicamentul Bevacizumab (denumire comercială Avastin), până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2021"

Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinței nr. 146 pronunțată la data de 21 septembrie 2021, Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal au declarat recurs pârâții Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, Ministerul Sănătății și Guvernul României.

Prin recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa Națională de Asigurări de Sănătate, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 4, 6 și 8 din C. proc. civ., s-a solicitat casarea sentinței atacate și, în rejudecare, respingerea ordonanței președințiale, ca netemeinică și nelegală.

In susținerea recursului a susținut că instanța de fond a pronunțat o gotărâre nelegală și netemeinică, dacă cu greșita aplicare și interpretare a legislației specifice asigurărilor sociale de sănătate.

Medicamentul în litigiu a fost autorizat prin procedura centralizată, conform Regulamentului (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului, de către Agenția Europeană a Medicamentului, numai pentru indicațiile terapeutice prevăzute expres în rezumatul caracteristicilor produsuluiBevacizumabum (denumirea comercială Avastin).

Regulamentul nr. 726/2004, în special articolele 5-9 din acesta, conferă Agenției Europene a Medicamentului o competență exclusivă de a proceda la emaninarea cererilor de autorizare de punere pe piață în cadrul procedurii centralizate.

Utilizarea în afara autorizației de punere pe piață a unui medicament nu este reglementată de dreptul Uniunii Europene.

Astfel, prescrierea și administrarea medicamentului în litigiu pentru indicații neacoperite de autorizația sa de introducere pe piață, aduc atingere efectului util al Directivei nr. 89/105 și al Directivei 2001/83 precum și competențelor atribuite Uniunii Europene în temeiul procedurii centralizate instituite prin Regulamentul nr. 726/2004.

În conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1234/2008 al Comisiei Comunităților Europene nr. 24 din noiembrie 2008 o autorizație de introducere pe piață stabilește condițiile în care se autorizează introducerea pe piață a unui medicament în Uniunea Europeană. Extinderea indicațiilor presupune modificarea aurotizației de punere pe piață.

Invocă deopotrivă și articolul 6 alin. (1) din Directiva 2001/83, ce prevede că " Niciun medicament nu poate fi introdus pe piața unui stat membru dacă nu a ofst emisă o autorizație de punere pe piață de către autoritățile competente din respectivul stat membru, în conformitate cu prezenta directivă, sau dacă nu a fost acordată o autorizație în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 726/2004, coroborat cu Regulamentul (CE) nr. 1901/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2006 și din 13 noiembrie 2007.

În raport de acestea, orice cerere de extindere de indicație terapeutică a medicamentului cu denumirea comercială Avastin se formulează de către deținătorul autorizației de punere pe piață, firma C., în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 726/2004.

Ori, în cauză, contrar celor reținute de prima instanță nu sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art. 997 C. proc. civ. și anume:

- condiția existenței în favoarea intimatului - reclamant a unei aparanțe a dreptului vătămat, în sensul dispozițiilor art. 2 alin. 1 litera "o" din Legea nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare și

- condiția neprejudecării fondului cauzei, în sensul art. 997 (5) C. proc. civ.

Precizează faptul că deținătorul autorizației de punepere pe piață nu a adresat nici o cerere Agenției Europene a Medicamentului pentru extinderea indicațiilor terapeutice ale medicamentului în litigiu și la indicația (afecțiunea) de care suferă reclamantul, fapt ce rezultă și din corespondența purtată cu reprezentantul deținătorului din România.

În ceea ce privește condiția existenței în favoarea reclamantului a unei aparențe a dreptului pretins vătămat, în sensul dispozițiilor art. 2 (1) litera "o" din Legea nr. 554/2004, susține recurenta că nu este îndeplinită în cauză, nefiind respectate condițiile obligatorii pentru acordarea și decontarea din bugetul FNUASS a medicamentului Avastin, având în vedere prevederile Ordinului Ministrului Sănătății și al Președintelui CNAS nr. 564/499/2021, prin care legiuitorul menționează expres că acest medicament este indicat și, prin urmare poate fi prescis și acordat în cadrul sistemului public de asigurări de sănătate doar în următoarele afecțiuni terapeutice, respectiv cancer colorectal, cancer mamar, cancer bronho-pulmonar, cancer renal și neoplasm ovarian epitelial, aceste indicații teraputice fiind prevăzute în rezumatul caracteristicilor produsului Avastin, astfel cum aceste indicații au fost autorizate de către Agenția Europeană a Medicamentului.

Ori, prima instanță a ignorat faptul că pentru afecțiunea de care suferă intimatul, respectiv " Astrocitom", medicamentul în litigiu nu poate fi acordat și decontat în cadrul sistemului public de asigurări de sănătate, motivat de faptul că aceste medicament este inclus în Lista medicamentelor compensate aprobat prin H.G. nr. 720/2008, însă pentru alte afecțiuni, nu și pentru afecțiunea de care suferă intimatul - reclamant, care nu se încadrează ca și diagnostic în criteriile de eligibilitate prevăzute de protocolul terapeutic al DCI -ului Bevacizumabum, protocol cuprins în Ordinul ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 564/499/2021.

Susține că, atâta timp cât deținătorul de autorizație de punere pe piață nu a solicitat nici Agenției Europene a Medicamentului, nici ANMDM, autorizarea indicației " Astrocitom", această indicație nu poate fi inclusă în protocolul terapeutic al medicamentului Avastin și, prin urmare, nu poate fi decontat medicamentul în litigiu pentru această indicație de către sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Pentru ca instanța de contencios administrativ să dispună obligarea pârâților la asigurarea medicamentului Avastin pe bază de prescripție medicală, in regim de compensare 100% fără contribuție personală, ar fi trebuit să constate, la nivel de aparență un refuz nejustificat al pârâților de a acorda acest medicament, refuz care nu a existat din partea autorităților publice, în condițiile în care, indicația terapeutică de care suferă intimatul reclamant respectiv de "astrocitom " nu a fost autorizată la nivel european de către Agenția Europeană a Medicamentului și nici la nivel naționale de către ANMDM, nu a fost prevăzută în rezumatul caracteristicilor produsului emis deținătorului de autorizație de punere pe piață a medicamentului, de către Agenția Europeană a Medicamentului, nu a fost supusă evaluării de către ANMDM și nu deține dicizie emisă de către ANMDM pentru exinderea indicațiilor terapeutice, nu a fost inclusă în Protocolul obligatoriu de prescriere și administrare a medicamentului Avastin în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate prevăzut de Ordinul nr. 564/499/2021, nu a fost solicitată a fi autorizată și evaluată pentru a fi inclusă în Protocol de prescriere de către Deținătorul Autorizației de Punere pe Piață a medicamentului în litigiu.

Consideră că prima instanță în mod greșit a constatat că există o pasivitate a autorităților publice, în condițile în care medicamentul în litigiu, pentru indicația de Astrocitom nu poate fi supus procesului de autorizare și evaluare de către ANMDM, în condițiile legii cât timp deținătorul de autorizație de punere pe piață a medicamentului Avastin nu a depus o cerere în sensul autorizării și evaluării medicamentului pentru indicația de Astrocitom.

Nu se putea iniția din oficiu procedura de evaluare a medicamentului pentru extinderea indicațiilor terapeutice și la afecțiunea de care suferă intimatul, întrucât produsus Avastin nu îndeplinește criteriile de evaluare, respectiv lipsește autorizația de punere pe piață pentru indicația în tratamentul Astrocitomului, care are drept consecință lipsa prețului aprobat de Ministerul Sănătății și lipsa rapoartelor de evaluare de către agențiile autorizate din Franța, Marea Britanie și Germania.

În cauză, pentru afecțiunea de care suferă intimul reclamant, este asigurat tratamentul cu medicamentul "TEMOZOLOMIDUM" (denumire comercială TEMODAL), medicament introduS în lista medicamentelor compensate, prevăzut în Programul Național de Oncologie prevăzut la Secțiunea C2, din Sublista C din Anexa la H.G. nr. 720/2008 și având protocol de prescriere aprobat prin Ordinul nr. 564/499/2021, cu modificările și completările ulterioare și Ordinul MS nr. 1165/2020.

Mai mult, nu au fost incluse în Protocolul obligatoriu de prescriere și administrare a medicamentului BEVACIZUMABUM (AVASTIN) în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, prevăzut de Ordinul ministrului sănătății si al președintelui CNAS nr. 1301/500/2008, cu modificările si completările ulterioare și nu au fost solicitate a fi autorizate și evaluate pentru a fi incluse în protocol de către deținătorul de autorizație de punere pe plată a medicamentului în litigiu.

A mai menționat recurenta faptul că, prima instanță a fost în eroare în ceea ce privește iterpreatrea și aplicarea cadrului normativ incident cauzei, în sensul că nu a reținut un aspect extrem de important pentru soluționarea cauzei si anume că, pentru ca un medicament să poată fi inclus cu o extindere de indicație terapeutică în Protocolul aprobat de Ordinul ministrului sănătății și al Președintelui CNAS nr. 564/499/2021, acesta trebuie supus mecanismului de evaluare a tehnologiilor medicale de către deținătorul de autorizație de punere pe piață sau reprezentantul legal al acestuia, în conformitate cu dispozițiile Ordinului Ministrului Sănătății nr. 861/2014, cu modificările si completările ulterioare (în ceea ce privește evaluarea medicamentului).

Într-o altă critică, recurenta susține că instanța de fond nu a avut în vedere faptul că, potrivit art. 3 alin. (3) din H.G. nr. 720/2008, prescrierea, eliberarea și decontarea medicamentelor corespunzătoare denumirilor comune internaționale se realizează potrivit Contractului -cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și ale normelor metodologicxe de aplicare a acestora, a legislației în domeniul programelor naționale de sănătate, a protocoalelor terapeutice aprobate prin Ordinul comun al ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 564/499/2021, cu modificările și completările ulterioare.

Totodată, instanța nu a ținut cont de apărările și argumentele expuse de CNAS și nu a avut în vedere prevederile art. 3 alin. (1) și alin. (2) din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 564/499/2021, cu modificările și completările ulterioare și nu a constatat faptul că protocolul terapeutic pentru medicamentul Bevacizumabum nu cuprinde în baza de prescriere și indicația " Astrocitom", pentru a putea fi acordat intimatului - reclamant și decontat în procent de 100% pe bază de prescripție medicală, în condițiile în care, pentru ca un medicament să poată fi inclus cu o extindere de indicație terapeutică în Lista medicamentelor compemsate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, acesta trebuia supus mecanismului de autorizare și ulterior mecanismului de evaluare de către deținătorul de autorizație de punere pe piață sau reprezentantul legal ala acestuia, conform cu prevederile art. 704 și art. 706 din Legea nr. 95/2006 și Ordinului nr. 861/2014.

Susține, deopotrivă, că instanța de fond a apreciat în mod eronat faptul că, în favoarea reclamantului ar exista aparența de drept și, prin urmare, instanța a apreciat în mod nelegal că acestuia i se poate acorda medicamentul Avastin pentru o afecțiune neautorizată și neevaluată de către Agenția Europeană a Medicamentului, în condițiile în condițiile legii, fără a avea în vedere că nu există temei legal în acest sens.

Astfel, solicită a se avea în vedere faptul că normele de drept intern sunt de srrictă interpretare, iar, atâta timp cât un medicament nu se poat acorda potrivit legii, este mai mult decât evident că nici o instanță de judecată nu o poate face în mod legal și corect, date fiind și dispozițiile art. 124 alin. (1) din Constituția României, text potrivit cărora " Justiția se înfăptuiește în numele legii".

Drept, urmare, atât timp cât medicamentul solicitat nu se regăsește în actul normativ de bază, care reprezintă fundamentul legal al acordării acestuia pentru afecțiunea intimatului - reclamant, aceasta nu semnifică un refuz în sensul neacordării lor, ci au la bază indicațiile terapeutice.

În concluzie, solicită a se constata că puterea judecătorească nu se poate substitui autorității legislative și nici deținătorului autorizației de punere pe piață a medicamentului și nu poate obliga CNAS la acordarea medicamentului AVASTIN, în condițiile argumentate, în care aceasta s-ar realiza în afara cadrului legal, cu încălcarea protocolului terapeutic privind prescrierea acestui medicament și cu încălcarea și nerespectarea RCP emis de către deținătorul de autorizație de punere pe piață C..

Nici condiția neprejudecării fondului nu este îndeplinită, întrucât nu poate fi acceptată o solicitare de asigurare a tratamentului solicitat de către reclamant în mod provizoriu, atâta timp cât cadrul normtiv nu permite o asemenea soluție.

Solicită astfel admiterea recursului, casarea sentinței recurate și respinerea ordonanței președințiale, ca neîntemeiată.

La rândul său, recurenta - pârâtă Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, în cadrul cererii de recurs a susținut că hotărârea a fost dată cu greșita aplicare a normelor de drept material, fiind incidente dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., întrucât cererea de ordonanță președințială a intimatului - reclamant nu întrunește condițiile de admisibilitate, neexistând o aparență a dreptului acestuia și neputând fi luate măsuri definitive care să rezolve în fond litigiul dintre părți.

Susține astfel că ANMDMR nu are atribuții în asigurarea tratamentului gratuit al unui asigurat și nu are calitate porocesuală pasivă în cauza pendinte, solicitând astfel a se constata lipsa calității procesuale pasive a acestei autorități și respingerea acțiunii, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitare procesuală pasivă, între atribuțiile și competențele instituționale conferite prin legea de organizare și funcționare, respectiv Legea nr. 134/2019 privind reorganizarea ANMDMR precum și pentru modificarea unor acte normative, neregăsindu-se aceea de a suporta plata contravalorii medicamentelor compensate, această atribuție revenind altor autorități ale statului, în speță Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, neexistând nici o dispoziție legală care să stabilească în sarcina ANMDMR atribuții sau competențe legale în asigurarea tratamentului gratuit al unui asigurat.

Raportat la obiectul cererii de ordonanță președințială, intimata reclamanta nu are în favoarea sa o aparență a dreptului, nu are dreptul de a beneficia de compensarea în proporție de 100% pentru achiziționarea medicamentului solicitat conform art. 231 și 232 din Legea 95/2006 privind refoma în domeniul sănătății, în calitate de asigurat, deoarece medicamentul nu figurează pe lista corespunzătoare medicamentelor compensate pentru indicația glioblastom, de care poate beneficia reclamanta în calitate de asigurat, acesta neîndeplinind una dintre condițiile legale, respectiv, nu există această indicație terapeutică în Rezumatul caracteristicilor produsului, utilizarea acestuia fiind off-label.

In conformitate cu prevederile art. 276 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, Casa Națională de Asigurări de Sănătate asigură finanțarea programelor naționale de sănătate curative.

Concluzionând asupra acestui aspect, susține recurenta ANMDMR că introducerea medicamentelor de uz uman în Lista medicamentelor compensate este consecința unui proces succesiv de proceduri administrative, în care sunt implicate mai multe autorități ale statului, printre care și ANMDMR, dar în care fiecare dintre acestea își au rol și atribuții distincte, de natură a le angaja sau exclude responsabilitatea juridică procesuală.

Pentru aceste considerente, solicită instanței să admită excepția lipsei calității procesuale pasive a ANMDMR, cererea îndreptată împotriva sa urmând a fi respinsă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, neexistând raporturi obligaționale între părți prin raportare la obiectul acțiunii, obligare la asigurarea tratamentului cu medicamente neincluse în lista medicamentelor compensate și nu are atribuții în gestionarea FNUASS.

In speța dedusă judecății, calitatea procesuală pasivă a ANMDMR nu este îndeplinită, deoarece, potrivit dispozițiilor art. 6 alin. (2) și (3) din Ordinul ministrului Sănătății nr. 861/2014:

"(2) Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România este autoritatea națională competentă care implementează, în vederea luării deciziei, mecanismul de evaluare a tehnologiilor medicale, în conformitate cu dispozițiile prezentului ordin, și propune Ministerului Sănătății Lista, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în condițiile legii."

Pe fondul litigiului, consideră că soluția pronunțată nu corespunde realității de drept și de fapt a speței, raportat la faptul că medicamentul Avastin (DCI Bevacizumabum) este deținut de către compania C., conform autorizațiilor de punere pe piață nr. x și nr. y emise în baza deciziilor Comisiei Europene acordate raportat la procedura centralizată, în condițiile Regulamentul nr. 726/2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente.

In aceste condiții, medicamentul Avastin (DCI Bevacizumabum) este autorizat ca medicament împotriva cancerului, cu indicație în utilizarea tratamentul adulților cu următoarele tipuri de cancer, în asociere cu alte medicamente împotriva cancerului:

- cancer de colon (intestinul gros) sau de rect care este metastazat (s-a răspândit la alte părți ale organismului), în asociere cu medicamente chimioterapice care includ o "fluoropirimidină";

- cancer de sân metastazat, în asociere cu paclitaxel sau cu capecitabină;

- cancer pulmonar altul decât cel cu celule mici, în stadiu avansat, la pacienți la care celulele canceroase nu sunt predominant de tip scuamos, cărora li se administrează împreună cu chimioterapie pe bază de platină;

- cancer pulmonar altul decât cel cu celule mici, în stadiu avansat, la pacienți la care celulele canceroase au o anumită mutație ("mutație activatoare") în gena pentru proteina numită EGFR, cărora li se administrează în asociere cu erlotinib;

- cancer renal în stadiu avansat sau metastazat, în asociere cu interferon alfa-2a;

- cancer ovarian epitelial, cancer al trompelor uterine (care fac legătura între ovare și uter) sau de peritoneu (membrana care căptușește abdomenul). Avastin se utilizează în asociere cu anumite medicamente chimioterapice Ia pacienți cu boală nou diagnosticată, atunci când cancerul este îrfrstadiu avansat, sau la pacienți tratați anterior la care cancerul a recidivat (recurent);

- cancer cervical (de col uterin) persistent, recurent sau metastazat.

Cu privire la indicația glioblastom, Agenția Europeană a Medicamentului, autoritatea care a autorizat punerea pe piață produsul Avastin, s-a pronunțat prin adresa x/2014, postată pe site-ul autorității, în sensul de a nu accepta includerea în lista indicațiilor recomandate.

Pe de altă parte, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, medicamentul Avastin (DCI Bevacizumabum) este inclus în Secțiunea C2 DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații incluși în programele naționale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu și spitalicesc, în cadrul Programul național de oncologie.

Protocolul terapeutic pentru medicamentul Avastin (DCI Bevacizumabum) nu cuprinde în baza de prescriere și indicația glioblastom - afecțiunea întimatului-reclamant, pentru a putea fi compensat în condițiile Hotărârii Guvernului nr. 720/2008.

Medicamentul Avastin (DCI Bevacizumabum) pentru indicația glioblastom nu are prevăzută indicația terapeutică în protocolul cuprins în Ordinul Ministrului Sănătății nr. 564/199/2021, pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaționale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, cu modificările și completările ulterioare, și mai mult decât atât, extinderea indicației nu a fost solicitată de către deținătorul autorizației de punere pe piață a medicamentului în litigiu, conform dispozițiilor legale și nu poate fi compensat pentru aceasta indicație în condițiile Hotărârii nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate.

Pentru ca un medicament să poată fi inclus cu o extindere de indicație în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, acesta trebuie supus mecanismului de evaluare a tehnologiilor medicale de către deținătorul autorizației de punere pe piață sau reprezentantul legal al acestuia, în conformitate cu dispozițiile Ordinul Ministrului Sănătății nr. 861/2014.

Astfel, medicamentul Avastin (DCI Bevacizumabum), conform rezumatului caracteristicilor produsului, este autorizat pentru indicațiile terapeutice: cancer de colon (intestinul gros) sau de rect care este metastazaf; cancer de sân metastaza t; cancer pulmonar altul decât cel cu celule mici; cancer renal; cancer ovarian epithelial, fără însă a fi autorizat și pentru indicația glioblastom.

Mai mult decât atât, subliniază faptul că deținătorul autorizației de punere pe piață nu a depus la sediul Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, în condițiile Ordinul Ministrului Sănătății nr. 861/2014, nicio cerere de evaluare a medicamentului pentru indicația glioblastom, în vederea includerii acestuia în Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, motivat de faptul că acesta nu îndeplinește criteriile de evaluare a tehnoJogiilor medicale privind extinderea indicației în Listă.

Prin urmare, în cauza de față nu se poate reține o pasivitate a autorității, întrucât Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România nu poate supune procesului de evaluare medicamentul, în condițiile Ordinul Ministrului Sănătății nr. 861/2014, atâta timp cât deținătorul autorizației de punere pe piață nu a depus cerere, și nici nu putea iniția din oficiu procedura de evaluare a tehnologiilor medicale pentru includerea medicamentului în Lista pentru o astfel de indicație, întrucât produsul nu îndeplinește două dintre criteriile de evaluare, respectiv lipsa autorizației de punere pe piață pentru indicația glioblastom, care are drept consecință lipsa prețului aprobat de Ministerul Sănătății și lipsa rapoartelor de evaluare a tehnologiilor medicale realizate de către agențiile autorizate din Franța, Marea Britanie și Germania.

De altfel, utilizarea medicamentul Avastin (DCI Bevacizumabum) pentru indicația glioblastom se face off-label, iar în acest caz medicii și pacienții își asumă riscul folosirii unui medicament în afara indicațiilor aprobate.

În ce privește o eventuală evaluare din oficiu a produsului, aceasta nu este posibilă, în condițiile în care produsul nu îndeplinește două dintre criteriile de evaluare, respectiv lipsa autorizației de punere pe piață pentru indicația glioblastom, care are drept consecință lipsa prețului aprobat de Ministerul Sănătății și lipsa rapoartelor de evaluare a tehnologiilor medicale realizate de către agențiile autorizate din Franța, Marea Britanie și Germania.

Potrivit Directivei nr. 105/89 a Comunității Economice Europene privind transparența măsurilor care guvernează stabilirea prețurilor de uz uman și includerea lor în sfera de aplicare a sistemului național de asigurări de sănătate, statele membre ale UE păstrează competențe exclusive în reglementarea și organizarea sistemelor proprii de sănătate. În privința medicamentelor nu le este îngrădită statelor membre ale UE, libertatea de a controla oferta sau consumul, de a stabili prețuri maximale sau de a condiționa compensarea medicamentelor.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 6 din Directivă, un medicament este cuprins în sistemul național de asigurări de sănătate numai după ce autoritățile competente au decis să includă medicamentul în cauză într-o listă certă a medicamentelor cuprinse în sistemul național de asigurări de sănătate.

Posibilitatea rambursării medicamentelor pentru alte indicații terapeutice decât cele aprobate de către autoritățile competente nu este posibilă în actualul cadru juridic. Pe site-ul Ministerului Sănătății se află în transparența decizională proiectul de ordin de ministru privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, care prevede implementarea unui mecanism de rambursare individuală a medicamentelor prescrise și decontate off-label pentru diferite afecțiuni pentru care nu există alternative terapeutice sau pentru care alternativele terapeutice sunt considerate depășite.

În final susține recurenta că utilizarea medicamentului Avastin (DCI Bevacizumabum) pentru indicația glioblastom se face off-label, iar în acest caz medicii și pacienții își asumă riscul folosirii unui medicament în afara indicațiilor aprobate.

Față de cele expuse mai sus, concluzionează că cererea de ordonanță președințială a reclamantului A. nu întrunește condițiile de admisibilitate, nu există o aparență a dreptului acestuia, nu pot fi luate măsuri definitive care să rezolve în fond litigiul dintre părți, și pe cale de consecință solicită admiterea recursului, respectiv casarea sentinței civile nr. 146/21.09.2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, de către Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ si fiscal ca fiind nelegală din prisma aplicării greșite a cadrului legislativ din speța de față și în rejudecare admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România și pe fond respingerea cererii de ordonanță președințială, ca neîntemeiată.

La rândul său, recurentul MINISTERUL SĂNĂTĂȚII, invocând cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4, 6 și 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și rejudecând cauza, să se admită excepțiile invocate și, pe fond, să se respingă cererea de ordonanță președințială, ca neîntemeiată.

Susține astfel că, în ceea ce privește incidența art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., motivarea instanței este motivarea sentinței atacate este insuficientă și se întemeiază doar pe o parte din prevederile legale incidente în cauză, fără a le aplica, în concret, la situația de fapt, existând astfel o contradicție între textele de lege și soluția dată.

Instanța de fond nu a ținut cont că această autoritate nu are atribuții în gestionarea FNUASS și în acordarea către pacienți a medicamentelor în regim de compensare 100%, sens în care a indicat a fi avute în vedere prevederile art. 5 din H.G. nr. 206/2015, art. 11 lit. a) și art. 276 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, precum și dispozițiile H.G. nr. 155/2017 pentru aprobarea programelor naționale de sănătate pentru anii 2017 și 2018 precum și pentru prelungirea termenului de aplicare a acesteia, programele naționale de sănătate curative derulate și finanțate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate sunt prevăzute la lit. B) din Anexă.

Potrivit dispozițiilor Legii nr. 95/2006 și H.G. nr. 144/2010, Ministerul Sănătății nu are atribuții privind acordarea către pacienți de medicamente în regim de compensare 100%.

Obiectul prezentului dosar îl constituie acordarea (decontarea) fără contribuție personală a medicamentului AVASTIN pentru indicația astrocitom și nu includerea în listă a medicamentului.

Referitor la cazul de casare întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul-pârât a reiterat criticile referitoare la excepția lipsei calității procesuale pasive, anterior expuse, susținând că, practic, instanța de fond analizează calitatea procesuală a Ministerului Sănătății raportat la obiectul cererii din dosarul nr. x/2021 al Curții de Apel Ploiești prin care reclamantul solicită includerea în Listă a medicamentului Bevacizumab (Avastin), astfel că toată motivarea cu privire la calitatea procesuală pasivă a Ministerului Sănătății prejudecă fondul.

Motivarea instanței de fond nu face deloc referire la calitatea Ministerului Sănătății de a deconta medicamentul solicitat, având în vedere că în prezenta cauză reclamantul solicită obligarea pârâților la acordarea medicamentului Bevacizumab (Avastin), pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100%.

Dreptul reclamantului nu derivă nici din parcurgerea procedurii reglementate de art. 232 din Legea nr. 95/2006, și anume recunoașterea dreptului de a beneficia de un medicament ce nu se află pe lista menționată de acest text de lege.

Se poate observa că instanța de fond a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive ca urmare a faptului că au atribuții cu privire Ia includerea în listă a medicamentului. De reținut, este și faptul că obiectul prezentului dosar îl constituie acordarea medicamentului AVASTIN în regim de compensare 100%, și nu includerea în listă, așa cum motivează instanța.

În concluzie, susține că în acțiunea având obiect ordonanță președințială, pârâții nu au temei legal |sa finanțeze programele naționale curative din care face parte și programul național de boli oncologie, afecțiunea astrocitom de care suferă reclamantul fiind boală oncologică.

Ministerul Sănătății, alături de ANMDMR și Guvernul României sunt părți în procesul de evaluare și includere în Listă a unui medicament și au calitate procesual pasivă numai în acțiunea de fond având obiect includerea în Listă a medicamentului, și nu în procesul de decontare a medicamentelor, care aparține Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Instanța de fond face confuzie între obligația de a acorda medicamente în regim de compensare 100% și obligația de includere în Listă, care sunt atribuții complet diferite si au titulari diferiți, astfel că Ministerul Sănătății nu are atribuții cu privire la acordarea medicamentelor în regim de compensare 100%. Toată motivarea instanței din considerente cu privire la calitatea procesuală pasivă a pârâților se referă la atribuțiile acestuia de includere în Listă a medicamentului, fapt pentru care, consideră că nici instanța de fond nu a avut argumente cu privire la calitatea procesuală pasivă a Ministerului Sănătății în raport cu obiectul ordonanței președințiale.

Ori, a asigura, potrivit înțelesului comun al termenului înseamnă a oferi o garanție pentru înfăptuirea unui lucru; a face ca înfăptuirea să fie sigură. Astfel, se remarcă în primul rând că obiectul prezentei cereri de ordonanță președințială excede obiectului acțiunii în contencios administrativ care, potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 poate consta, într-un act administrativ sau în faptul nesoluționării în termen a unei cereri referitoare la un drept sau la un interes legitim, precum și refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri cu acest obiect sau refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau

Referitor la aparența de drept în favoarea reclamantului, susține recurentul că în analiza existenței/inexistenței aparenței de drept în favoarea reclamantului, respectiv dreptul de a i se deconta un medicament în regim de compensare în sistemul sigurărilor sociale de sănătate, instanța trebuie să verificedacă medicamentul este în Lista de decontare și dacă are protocol terapeutic aprobat, protocolul terapeutic fiind obligatoriu pentru medicii aflați în relație contractuală de casele de asigurări de sănătate.

Raportat la obiectul cererii de ordonanță președințială, reclamantul nu are în favoarea sa o aparență a dreptuIui, deoarece prin "pipăirca fondului" se constată că la nivel de aparență reclamantul în calitate de asigurat nu are dreptul în temeiul legii de a beneficia de compensare 100% pentru medicamentul solicitat în petitul acțiunii, conform art. 231 și 232 din Legea nr. 95/2006.

Reclamantul nu a a solicitat, în condițiile art. 997 C. proc. civ., ca instanța de contencios administrativ să exercite la nivel de aparență și de urgență un control de legalitate cu privire la refuzul recurenților de a include pe Lista medicamentelor compensate integral a medicamentului enunțat în petitul acțiunii, dar solicitarea reclamantului reprezintă o prejudecare a fondului și o soluționare a dosarului de fond, în care s-a solicitat obligarea pârâților de a include pe Lista medicamentelor compensate a medicamentului Avastin, în regim de compensare 100%.

Modalitatea privind includerea, extinderea indicațiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din lista menționată la alin. (7) este prevăzută la art. 2321 din Legea nr. 95/2006.

Prin O.U.G. nr. 23/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și pentru modificarea unor acte normative în domeniul sănătății, a fost reglementată modalitatea privind includerea, extinderea indicațiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Listă, iar în aplicarea acestor prevederi, a fost aprobat Ordinul ministrului sănătății nr. 861/2014 pentru aprobarea criteriilor și metodologiei de evaluare a tehnologiilor medicale, a documentației care trebuie depusă de solicitanți, a instrumentelor metodologice utilizate în procesul de evaluare privind includerea, extinderea indicațiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Potrivit prospectului deținătorului de autorizație de punere pe piață a medicamentului Bevacizumab (Avastin), diagnosticul "astrocitom" nu este prevăzut pentru tratamentul cu acest medicament. Potrivit protocolului RCP emis de către deținătorul autorizației de punere pe piață, medicamentul Bevacizumab (Avastin) este indicat pentru tratamentul pacienților cu cancer colorectal, cancer mamar, cancer pulmonar non-microcelular avansat inoperabil, metastatic sau recurent, cancer renal metastatic, neoplasm al trompelor uterine și peritoneal primar.

Mai mult decât atât, arată faptul că deținătorul autorizației de punere pe piață C., a solicitat Comitetului pentru medicamente de uz uman din cadrul Agenției Europene a Medicamenfului extinderea autorizației de punere pe piață în scopul adăugării tratamentului astrocitom (o formă agresivă de cancer cerebral). La data de 22.05.2014, EMA/5777647 a adoptat aviz negativ, aviz pe care l-a menținut inclusiv după reexaminare.

Prin urmare, acordarea medicamentului AVASTIN, pentru indicația terapeutică de cancer cerebral, indicație pentru care_deținătorului de punere pe piață i-a fost respinsă avizarea de către Agenția Europeană a Medicamentului, se face pe răspunderea medicului curant și a pacientului si nu poate fi decontată de către stat.

Ministerul Sănătății are competența de a realiza actualizarea Listei numai după ce aceasta este prezentată de către ANMDM, după parcurgerea etapelor legale ale procesului de evaluare a medicamentelor pentru care deținătorii autorizațiilor de punere pe piață au formulat solicitări în acest sens. Așadar, potrivit prevederilor Ordinului nr. 861/2014, numai deținătorii de autorizație de punere pe piață a medicamentului pot solicita parcurgerea procedurii în vederea includerii unui medicament în Listă.

Cât privește condiția neprejudecării fondului, recurentul a susținut că, prin admiterea cererii de ordonanță președințială prima instanță a recunoscut reclamantului dreptul la un medicament care nu are autorizată indicația terapeutică la nivel european și național, indicație care nu este prevăzută nici în protocolul obligatoriu de administrare a medicamentului Avastin, făcându-se, astfel, abstracție de cadrul legal referitor la asigurările de sănătate. Instanța de fond a încălcat dreptul la un proces echitabil, la pronunțarea soluției ignorând apărările pârâților și depășindu-și atribuțiile, antamând în considerente aspecte care țin de fondul cauzei, iar nu de cadrul ordonanței președințiale.

De asemenea, mai susține că instanța a reținut că pârâtul Ministerul Sănătății a inițiat un proiect de ordin privind prescripția " off-label" a medicamentelor, dar, până în prezent acesta nu a fost adoptat și publicat în Monitorul Oficial, astfel că instanța de fond își depășește atribuțiile, analizând și formând opinii cu privire la constituirea unei comisii " off-label", motiv pentru care consideră că, prin depășirea atribuțiilor, instanța prejudecă fondul, ce face obiectul dosarului nr. x/2021

Față de faptul că medicamentul Bevacizumab (Avastin) nu se găsește în Lista de medicamente ce pot fi decontate în sistemul de asigurări de sănătate din România si nu are protocol terapeutic aprobat, duce la concluzia că utilizarea medicamentului în afecțiunea de care suferă reclamantul se face off-label, respectiv fără respectarea indicațiilor, iar în acest caz medicii si pacienții își asumă riscul folosirii unui medicament în afara indicațiilor terapeutice aprobate la nivel național de ANMDM și la nivel european de Agentia Europeană a Medicamentului.

Referitor la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., recurentul-pârât Ministerul Sănătății a susținut că instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești, prin obligarea autorității administrative la finanțarea, în regim de compensare 100%, a unui medicament ce nu a obținut punctaj de includere în listă sau care este în procedură de evaluare în vederea stabilirii unui punctaj pentru includerea în listă, ceea ce conduce la depășirea resurselor bugetare aprobate prin legea bugetului de stat potrivit prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, coroborat cu prevederile art. 52 și urm. din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, referitoare la finanțarea programelor naționale de sănătate curative.

În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea sentinței și rejudecând cauza să se admită excepțiile invocate și pe fondul cauzei să se respingă cererea de ordonanță președințială, ca neîntemeiată.

La rândul său, GUVERNUL ROMÂNIEI, invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a menționat că-și menține integral apărările de la fond, considerând că, în mod eronat instanța a admis acțiunea față de Guvernul României, obligând această autoritate la asigurarea către reclamant a medicamentului cu denumirea comercială Avastin eliberat pe bază de prescipție medicală în regim de compensare 100% fără contribuție personală până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2021, nefiind întrunite condițiile răspunderii juridice administrative a Guvernului României referitoare la adoptarea unui act administrativ nelegal sau la nesoluționarea în termen a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.

Astfel, potrivit art. 219 alin. (7) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificări și completări, "Ministerul Sănătății, ca autoritate națională în domeniul sănătății, exercită controlul asupra sistemului de asigurări sociale de sănătate, din punctul de vedere al aplicării politicilor și programelor în domeniul sanitar, aprobate de Guvernul României, și realizează coordonarea funcționării eficiente a sistemului de asigurări sociale de sănătate organizat prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate".

Potrivit art. 4 din H.G. nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate:

"In aplicarea prezentei hotărâri, Ministerul Sănătății Publice și Casa Națională de Asigurări de Sănătate aprobă prin ordin comun protocoale terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaționale cuprinse în lista prevăzută la art. 1 alin. (1) și norme metodologice privind implementarea acestora."

Totodată, potrivit normelor de organizare și funcționare dispuse în art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010, cu modificări și completări, "Ministerul Sănătății îndeplinește următoarele atribuții principale:

a) elaborează politici, strategii și programe de acțiune în domeniul sănătății populației, în acord cu Programul de guvernare, coordonează și controlează implementarea politicilor, strategiilor și programelor din domeniul sănătății populației, la nivel național, regional și local;

i) elaborează, implementează și coordonează programe naționale de sănătate, în scopul realizării obiectivelor politicii de sănătate publică".

Cu privire la cea de-a doua autoritate de specialitate a administrației publice centrale, cu atribuții și competențe în cauză, respectiv Casa Națională de Asigurări de Sănătate, subliniază că, potrivit art. 220 alin. (3) Legea nr. 95/2006, are ca principală atribuție gestionarea fondului de asigurări de sănătate, iar potrivit alin. (4) "CNAS propune, cu avizul conform al Ministerului Sănătății, proiecte de acte' normative pentru asigurarea funcționării sistemului de asigurări sociale de sănătate. Pentru proiectele de acte normative care au incidență asupra fondului, elaborate de ministere și de celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, este obligatorie obținerea avizului conform al CNAS."

Susține recurentul că este evident că aceste prerogative legale ale C.N.A.S. sunt corelate cu atribuțiile stabilite de Lege, respectiv participă anual la elaborarea listei de medicamente eliberate cu sau fără contribuție personală, pe baza prescripțiilor medicale, potrivit prevederilor art. 280 lit. i).

De asemenea, C.N.A.S. are următoarele atribuții:

"r) avizează lista medicamentelor de care beneficiază asigurații cu sau fără contribuție personală."

Din interpretarea logică a acestei norme legale de specialitate apreciază că o eventuală măsură cu privire la obligarea elaborării Listei și a inițierii unui proiect de act administrativ privind reglementarea situației litigioase nu poate fi atribuită Guvernului României, în integralitatea sa, ca organism colegial.

Potrivit art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 56l/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, Ia nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării:

"Au dreptul să inițieze proiecte de documente de politici publice și proiecte de acte normative, în vederea adoptării/aprobării de către Guvern, conform atribuțiilor și domeniului lor de activitate, următoarele autorități publice:

a) ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, aflate în subordinea Guvernului, precum și autoritățile administrative autonome;

b) organele de specialitate ale administrației publice centrale aflate în subordinea sau în coordonarea ministerelor, prin ministerele în a căror subordine sau coordonare se află."

Prin urmare, chiar din modul în care sunt formulate normele ce reglementează procedura elaborării, avizării și prezentării proiectelor de acte normative se distinge aspectul expus, și anume că actele se inițiază de către autoritățile de specialitate, potrivit domeniului de activitate, în vederea adoptării/aprobării de către Guvern.

Astfel, este evident că raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății, calitatea procesuală pasivă fiind condiționată de existența identității dintre pârât și cel obligat în raportul juridic, adică subiectul pasiv.

Concluzia care se desprinde este, aceea că, în fapt. Guvernul României este lipsit de calitate procesuală pasivă, autoritatea executivă neavând atribuții și competențe în sensul solicitat, o eventuală soluție de admitere a acțiunii sub acest aspect fiind imposibil de valorificat, pentru motivele anterior menționate.

Apreciază că Guvernul României, fiind o autoritate lipsită de calitate procesuală pasivă, nu poate asigura plata medicamentelor către reclamant, iar soluția instanței de fond are în vedere exclusiv opozabilitatea relativă (numai pentru a avea cunoștință despre situația creată), Guvernul României neavând pârghiile necesare pentru executarea acesteia.

Apărările formulate în cauză

Doar recurenta Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România a formulat întâmpinare la recursurile promovate de celelalte autorități publice în cadrul căreia susține că-și menține apărările formulate în cadrul cererii de recurs, reluând o parte din acestea, sub aspectul neîndeplinirii condițiilor de admisibilitate a ordonanței președințiale, pe considerentul că intimatul - reclamant nu are în favoarea sa o aparență a dreptului, neavând cum să beneficieze de compensare 100% a medicamentului solicitat, atâta vreme cât cadrul normativ nu permite o asemenea soluție.

Solicită casarea sentinței, ca fiind netemeinică și nelegală și, în rejudecare, în principal, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a acestei autorități și pe fond respingerea cererii de ordonanță președințială, ca neîntemeiată.

Procedura de soluționare a recursurilor

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și f