ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1084/2022

Ședința publică din data de 10 mai 2022

Asupra conflictului negativ de competență se constată următoarele:

Prin hotărârea arbitrală nr. 14 din 3 ianuarie 2022, pronunțată de Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituționalizat - Sediul Zonal Craiova, în dosarul nr. x/2021, a fost admisă acțiunea reclamantei S.C. B. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta A. S.A., fiind obligată pârâta la plata sumei de 1.080,03 RON reprezentând contravaloarea facturii de reparație a autoturismului, neachitată. Totodată, s-a admis renunțarea la capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere de 0,2%/zi aferente debitului principal. A fost obligată pârâta să-i achite reclamantei suma de 2.050 RON reprezentând cheltuieli arbitrale.

Împotriva acestei hotărâri, pârâtă A. S.A. a formulat acțiune în anularea hotărârii arbitrale, solicitând, totodată, suspendarea executării hotărârii, până la judecarea cererii în anulare.

În considerentele acestei sentințe, instanța a reținut că potrivit art. 610 C. proc. civ., competența de soluționare a acțiunii în anulare revine curții de apel în circumscripția căreia a avut loc arbitrajul, fiind lipsite de relevanță orice alte aspecte referitoare la părți sau la arbitri.

Verificând acțiunea în anularea hotărârii arbitrale formulată de pârâtă, instanța a constatat că aceasta a solicitat expres ca litigiul să fie soluționat în Craiova, str. x x, județul Dolj - Sediul Zonal Craiova, astfel că, în raport cu dispozițiile art. 569 din C. proc. civ., conform cărora locul arbitrajului se stabilește de părți, susținerile Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat au fost apreciate ca fiind corecte.

S-a mai subliniat că, de vreme ce în cuprinsul hotărârii arbitrale s-a consemnat expres un anumit loc al arbitrajului, reținerea altuia cu ocazia stabilirii competenței de soluționare a acțiunii în anularea acestei hotărâri ar presupune fie existența unei erori materiale, fie a desfășurării arbitrajului și pronunțării hotărârii în alt loc decât cele menționate în cuprinsul său.

Prin urmare, ținând seama că arbitrajul s-a desfășurat în circumscripția Curții de Apel Craiova, instanța a apreciat că acesteia îi revine competența de a soluționa litigiul.

În considerentele acestei decizii, instanța a reținut că, în ceea ce privește locul în care s-a desfășurat arbitrajul, potrivit art. 2 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare al Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat, sediul Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat este situat în Târgoviște, județul Dâmbovița, iar potrivit art. 41 din Regulile de procedură ale Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat, desfășurarea arbitrajului se realizează la sediul Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat, excepție făcând situația în care părțile pot conveni un alt loc, cu acordul președintelui sau vicepreședintelui Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat.

În cauză, arbitrajul a fost soluționat potrivit Regulilor de procedură ale Tribunalului, nefiind încheiată o convenție arbitrală între părți.

Cea de-a doua instanță a mai constatat că ședința de arbitraj urma să fie organizată on-line, dar și că sediile zonale nu aveau coordonatori și nici personal tehnic, astfel încât, la momentul soluționării cauzei, sediile zonale nu erau apte de a oferi condițiile necesare pentru desfășurarea unei ședințe de arbitraj, motiv pentru care, fără personal tehnic, desfășurarea ședinței într-un astfel de centru zonal nu era doar cu mult mai anevoioasă, ci nu avea nici temei legal.

Mai mult, s-a reținut că, potrivit actului de înființare a Sediului Zonal Craiova (decizia nr. 108 din 19.11.2016), acesta este o entitate fără personalitate juridică ce se subordonează din punct de vedere material, teritorial și financiar Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la data de 11 aprilie 2022.

Analizând actele și lucrările dosarului în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestor texte de lege în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte constată că cele două instanțe s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeași cauză, declinările de competență între instanțe sunt reciproce și cel puțin una dintre cele două instanțe este competentă să soluționeze cauza.

Fiind îndeplinite condițiile anterior evocate, Înalta Curte, în calitate de instanță imediat superioară și comună instanțelor aflate în conflict, va proceda la soluționarea prezentului conflict negativ de competență prin emiterea regulatorului de competență.

Obiectul prezentului litigiu îl constituie solicitarea de anulare a hotărârii arbitrale nr. 14 din 3 ianuarie 2022, pronunțată de Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituționalizat - Sediul Zonal Craiova în dosarul nr. x/2021, precum și cererea de suspendare a executării hotărârii menționate.

Conform art. 118 din Regulile de Procedură ale Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat, "locul desfășurării arbitrajului este sediul central sau sediile zonale ale Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat".

Potrivit art. 610 C. proc. civ., "competența de a judeca acțiunea în anulare revine curții de apel în circumscripția căreia a avut loc arbitrajul."

Acest text de lege stabilește că acțiunea în anularea hotărârii arbitrale aparține competenței exclusive a curții de apel în circumscripția căreia a avut loc arbitrajul.

Ca atare, soluționarea conflictului negativ de competență presupune identificarea locului în care s-a desfășurat arbitrajul finalizat cu pronunțarea sentinței arbitrale nr. 14 din 3 ianuarie 2022, pronunțată de Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituționalizat - Sediul Zonal Craiova în dosarul nr. x/2021.

Cu privire la această chestiune, Înalta Curte constată că prin cererea de arbitrare ce a format obiectul dosarului nr. x/2021 s-a solicitat ca litigiul arbitral să fie soluționat la Sediul Zonal Craiova al Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat .

Se constată că, în vederea stabilirii în cauză a locului efectuării arbitrajului, Curtea de Apel Ploiești a solicitat precizări Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat, care, prin adresa depusă la dosar, a arătat faptul că arbitrajul a avut loc la Craiova, învederând că "locul arbitrajului a fost stabilit la Craiova, în temeiul dispozițiilor art. 569 C. proc. civ., la solicitarea reclamantei (pag. 1 din cererea de arbitrare), la care pârâta nu s-a opus prin întâmpinare".

De asemenea, atât în antetul, cât și în dispozitivul sentinței arbitrale s-a consemnat că aceasta a fost pronunțată la Sediul Zonal Craiova al Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat, aspect care denotă că arbitrul învestit cu soluționarea cererii de arbitrare s-a aflat în Craiova la momentul pronunțării.

În aceste condiții, Înalta Curte constată că arbitrajul a avut loc la Sediul Zonal Craiova al Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat.

Cum sediul acestui tribunal arbitral se află în circumscripția Curții de Apel Craiova, rezultă că aceasta este instanța competentă să soluționeze acțiunea în anularea hotărârii arbitrale, conform art. 610 C. proc. civ.

Pentru rațiunile înfățișate, cu aplicarea dispozițiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența soluționării cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova, secția a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova, secția a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 mai 2022.