ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 892/2021

HOTĂRÂRE

20.04.2021

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 892/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 20 aprilie 2021

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din data de 16 iunie 2020, Curtea de Apel Suceava, secția I civilă a dispus suspendarea judecății apelului declarat de reclamanții A. și B. împotriva sentinței nr. 1237 din 16 decembrie 2019, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019, având în vedere că părțile nu au cerut judecarea cauzei în lipsă și nici nu s-au prezentat la dezbateri.

Împotriva acestei încheieri, au declarat recurs reclamanții A. și B., dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 4 ianuarie 2021.

Prin recursul formulat, neîncadrat în drept, recurenții au arătat că solicită reluarea judecății, întrucât insistă în acțiune.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului:

Examinând recursul, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepția nulității recursului invocată de instanță, din oficiu, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 483 alin. (3) C. proc. civ., recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeași sancțiune intervine și în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) din același act normativ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Așadar, pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reține că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței care a pronunțat hotărârea atacată, în caz contrar, neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.

În cauză, prin încheierea de ședință din 16 iunie 2020, Curtea de Apel Susceava, secția I civilă, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a dispus suspendarea judecății apelului formulat de reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului Vatra Dornei.

Prin încheierea atacată, curtea de apel a reținut că niciuna dintre părți nu s-a prezentat la strigarea cauzei și nici nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Prin motivele de recurs, recurenții nu au arătat în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate, prin raportare la soluția pronunțată de Curtea de Apel Suceava, ci s-au limitat doar să arate că solicită reluarea judecății, deoarece insistă în acțiune.

Întrucât obiectul recursului îl constituie încheierea de suspendare a judecării cauzei, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispozițiile art. 488 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, nelegalitatea măsurii dispuse prin încheierea recurată și să combată cele reținute de instanță, în sensul că la strigarea cauzei nu s-a prezentat niciuna dintre părți și nici nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă.p

Având în vedere că recurenții nu a formulat critici de nelegalitate care să privească încheierea atacată, și că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate din oficiu, în condițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecății nu îndeplinește cerințele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 486 alin. (3) din același act normativ.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va constata nulitatea recursului declarat în cauză.