ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 737/2022

Ședința publică din data de 31 martie 2022

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele litigiului:

Prin decizia civilă nr. 38 din 29 ianuarie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Timișoara a respins excepția inadmisibilității recursului invocată de intimatul A. și a admis excepția nulității recursului, constatând nul recursul formulat de recurenții B., C., D. și E. în contradictoriu cu intimatul A. împotriva deciziei civile nr. 95 din 30 ianuarie 2019 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr. x/2017.

Împotriva deciziei civile nr. 38 din 29 ianuarie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. x/2017, au formulat cererea de revizuire revizuienții B., C., D. și E. înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr. x/2020.

Prin încheierea din 15 septembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, prezenta cauza a fost suspendată în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., având în vedere lipsa părților.

Prin decizia civilă nr. 417 din 13 aprilie 2021 pronunțată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă a constatat perimată cererea de revizuire formulată de către revizuenții B., C., D. și E. împotriva deciziei civile nr. 38 din 29 ianuarie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. x/2017.

Împotriva deciziei civile nr. 417 din 13 aprilie 2021 pronunțată în dosarul nr. x/2020 de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă revizuenții B., C., E. și D. au declarat recurs.

Revizuenții au solicitat admiterea recursului și repunerea cauzei pe rol.

Au menționat că nu au fost prezenți la termenele de judecată din cauza pandemiei și, cu toate că au cerut judecarea în lipsă, în mod eronat instanțele au consemnat lipsa la termenele de judecată.

Au solicitat o judecată dreaptă, astfel încât să le fie recunoscute drepturile în calitate de moștenitori ai lui F., tatăl revizuenților.

Au mai precizat că nu au avut cunoștință de termenul de judecată din 13 aprilie 2021. De asemenea, au arătat că nu au avut cunoștință de hotărâre în termen de 5 zile, aceasta fiindu-le comunicată la 26 aprilie 2021.

Cererea de recurs nu a fost motivată în drept.

Nu au fost identificate motive de ordine publică.

La 9 august 2021 intimatul A. a depus întâmpinare, comunicată, invocând excepția nulității cererii de recurs.

La 10 septembrie 2021 recurenții-revizuenți B., C., E. și D. au depus răspuns la întâmpinare, prezentând aspecte ce țin de fondul litigiului și solicitând respingerea apărărilor formulate de intimat.

În aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la 21 februarie 2022.

În cuprinsul raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, sub aspectul respectării termenului de declarare a recursului, s-a constatat că recursul formulat de revizuenții B., C., E. și D. împotriva deciziei civile nr. 417 din 13 aprilie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara a fost depus, prin poștă, la 18 mai 2021, cu încălcarea termenului prevăzut de lege pentru exercitarea căii de atac a recursului, respectiv cu încălcarea termenului de 5 zile de la pronunțare - termen care s-a împlinit la 19 aprilie 2021 (ultima zi în care se putea declara recurs).

În ceea ce privește excepția nulității recursului invocată de intimatul A., s-a constatat că în cuprinsul cererii de recurs sunt prezentate critici de natură a fi încadrate în motivul de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurenții-revizuenți indicând aspecte cu privire la încălcarea regulilor de procedură privind citarea la termenul din 13 aprilie 2021, precum și faptul că ar fi solicitat judecata în lipsă.

Raportul a fost comunicat părților la 24 februarie 2022 .

Recurenții au depus punct de vedere la raport, prin care susținut că au depus documente din care rezultă că sunt moștenitori de drept ai defunctului F.. Intimatul a comunicat punct de vedere la raport, prin care a susținut că recursul este tardiv.

Constatându-se încheiată procedura de comunicare, a fost stabilit termen, în complet de filtru, fără citarea părților, în vederea soluționării căii de atac, termen la care instanța a rămas în pronunțare cu prioritate asupra tardivității recursului.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Examinând recursul în raport cu excepția tardivității, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 420 C. proc. civ., "Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare."

Termenul prevăzut de lege pentru exercitarea căii de atac, fiind un termen pe zile, se calculează în conformitate cu prevederile art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., însemnând că nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește.

În speță, revizuenții B., C., E. și D. au declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 417 din 13 aprilie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă la 18 mai 2021 (plic la dosarul Înaltei Curți).

Față de dispozițiile legale anterior menționate, recursul formulat de revizuenții B., C., E. și D. a fost declarat cu încălcarea termenului prevăzut de lege pentru exercitarea căii de atac a recursului, respectiv cu încălcarea termenului de 5 zile de la pronunțarea deciziei atacate (13 aprilie 2021) - termen care s-a împlinit la 19 aprilie 2021 (ultima zi în care se putea declara recurs).

În ceea ce privește susținerea recurenților-revizuenți, potrivit căreia hotărârea prin care s-a constatat perimarea le-a fost comunicată la 27 aprilie 2021, Înalta Curte reține că acest aspect prezintă relevanță numai în ceea ce privește motivarea recursului, față de dispozițiile art. 487 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 470 alin. (5) C. proc. civ., ce prevăd că, în cazul în care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului se va face într-un termen de aceeași durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii.

Dispozițiile art. 185 alin. (1) C. proc. civ. prevăd, în mod expres, sancțiunea ce intervine pentru nerespectarea termenelor procedurale, stipulând următoarele: "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate."

Pentru considerentele expuse, având în vedere dispozițiile 493 alin. (5) coroborate cu art. 185 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte, constatând că recursul a fost înregistrat după împlinirea termenului legal de declarare a căii de atac, urmează a anula cererea de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de revizuenții B., C., E. și D. împotriva deciziei civile nr. 417 din 13 aprilie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 martie 2022.