ÎCCJ, Decizia nr. 177/2016

ÎCCJ, Decizia nr. 177/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Decizia nr. 177/2016

Asupra apelurilor de față;

În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

A. Judecata în fond;

I. Prin sentința penală nr. 309 din 11 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. x/1/2014, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a dispus următoarele:

A respins cererea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpaților după cum urmează:

- pentru inculpatul A. din infracțiunile prevăzute de art. 291 C. pen. cu referire la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 cu

aplicarea art. 35

alin. (1) C. pen. (2 acte materiale), art. 291 C. pen. cu referire la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 C. pen. în infracțiunile prevăzute de art. 257 cu referire la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (2 acte materiale) și art. 257 cu referire la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 C. pen.

- pentru inculpatul B. din infracțiunile prevăzute de art. 291 C. pen. cu referire la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale) și una în formă simplă prevăzută de art. 291 C. pen. cu referire la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 C. pen. în infracțiunile prevăzute de art. 257 cu referire la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 cu

aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen. anterior (2 acte materiale) și art. 257 cu referire la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 C. pen.

I.1.1) În baza art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale) și art. 5 C. pen., prin înlăturarea art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 a condamnat pe inculpatul A., la pedeapsa de 3 ani închisoare și la 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) și g) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) și g) C. pen.

2) În baza art. 291 C. pen. (actul material din martie 2014) cu aplicarea art. 5 C. pen., prin înlăturarea art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare și la 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b) și g) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) și g) C. pen.

3) În baza art. 47 C. pen. raportat la art. 322 C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) și art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., a contopit pedepsele aplicate de 3 ani închisoare, 2 ani închisoare și 1 an închisoare și pedepsele complementare, stabilind ca inculpatul A. să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 1 an închisoare, în final, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 4 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) și g) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) și g) C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen., a achitat pe inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prevăzută de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., prin înlăturarea art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000.

În baza art. 399 alin. (1) C. proc. pen., a menținut măsura preventivă a controlului judiciar pe cauțiune față de inculpatul A.

I.2. A respins cererea formulată de inculpatul B. de aplicare a procedurii de judecată în cazul recunoașterii învinuirii prevăzută de art. 375 alin. (1) C. proc. pen.

1). În baza art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen. și art. 19 din O.U.G. nr. 43/2000, prin înlăturarea art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 (2 acte materiale), a condamnat pe inculpatul B., la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influentă.

2). În baza art. 291 C. pen. cu

aplicarea art. 35

alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen. și art. 19 din O.U.G. nr. 43/2000, prin înlăturarea art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 (2 acte materiale), a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influentă.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) și art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., a contopit pedepsele aplicate de 1 an și 6 luni închisoare și 1 an închisoare, a stabilit ca inculpatul B. să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 6 luni închisoare, la care a adăugat un spor de 4 luni închisoare, în final, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 1 an și 10 luni închisoare.

În baza art. 91 C. pen., a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei rezultante de 1 an și 10 luni închisoare pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani, stabilit în conformitate cu dispozițiile art. 92 alin. (1) C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere condamnatul B. trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalului București, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) C. pen., pe durata termenului de supraveghere a impus condamnatului să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanței.

În baza art. 404 alin. (2) raportat la art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o durată de 100 de zile la C. sector 6 sau la D. sector 6.

În baza art. 404 C. proc. pen. a atras atenția condamnatului asupra dispozițiilor art. 96 alin. (4) C. pen., referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen., a achitat pe inculpatul B. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 291 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., prin înlăturarea art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000.

I.3. În baza art. 404 alin. (4) lit. d) C. proc. pen. cu referire la art. 112 lit. e) C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 180.000 euro (echivalent în lei la cursul Băncii Naționale a României de la data plății) prin obligarea acestuia la plata către stat a acestei sume.

În baza art. 404 alin. (4) lit. d) C. proc. pen. cu referire la art. 112 lit. e) C. pen.,a confiscat de la inculpatul B., suma de 20.000 euro (echivalent în lei la cursul Băncii Naționale a României de la data plății) prin obligarea acestuia la plata către stat a acestei sume.

În baza art. 404 alin. (4) lit. e) C. proc. pen., a menținut măsurile asigurătorii dispuse prin ordonanțele din 06 iunie 2014 și 27 iunie 2014, asupra bunurilor mobile și imobile până la concurența sumelor de 180.000 euro pentru inculpatul A. și de 20.000 euro pentru inculpatul B., respectiv:

Inculpatul A.:

- apartament 3 camere, cotă parte 1/1, în suprafață de 73,21 mp, amplasat în București, valoare de impunere 199.186 lei;

2 construcții și teren amplasate în com. Măgura, județul Bacău, cotă parte 1/1, constând în casă construită în 1965, casă (PM) construită în 2011 și teren aferent 2.415 mp, valoare impunere: 11.332,52 lei plus 75.594,75 lei, totalizând 86.927,27 lei;

- apartament 1 cameră, cotă parte 1/1, amplasat în București, bun evaluat la suma de 30.000 euro.;

- teren în suprafață de 1.014 mp, cotă parte 1/2, amplasat în Corbeanca, județul Ilfov, bun evaluat la suma de 50.000 euro.

2) Inculpatul B.: cota parte de 1/4 din teren amplasat în Lehliu Gară, județul Călărași, în suprafață de 5.064 mp, evaluată la circa 9.000 euro.

În baza art. 404 alin. (4) lit. g) C. proc. pen. raportat la art. 25 alin. (3) C. proc. pen., a dispus desființarea totală a înscrisului falsificat - contract de împrumut încheiat între J. și B. (vol. 1 dosar u.p., fila 193).

În baza art. 274 alin. (2) C. proc. pen., a obligat pe inculpații A. și B. la plata sumelor de câte 10.170 lei, din care sumele de câte 70 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, până la prezentarea apărătorilor aleși, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.

În baza art. 217 alin. (7) C. proc. pen., a dispus plata din cauțiunea consemnată cu recipisa din 21 august 2014 la SC E. SA - F., București a cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 10.000 lei stabilite în sarcina inculpatului A.

Pentru a dispune astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a reținut următoarele:

II. Prin rechizitoriul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție

nr. x/P/2012 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

- A.

,

senator în Parlamentul României, pentru săvârșirea în concurs a trei infracțiuni de trafic de influență, două în formă continuată și una în formă simplă și a infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzute de art. 291 C. pen. cu referire la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale), art. 291 C. pen. cu referire la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale) art. 291 C. pen. cu referire la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, art. 47 C. pen. raportat la art. 322 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen.;

- B.

pentru săvârșirea în concurs a trei infracțiuni de trafic de influență, două în formă continuată și una în forma simplă prevăzute de art. 291 C. pen. cu referire la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale), art. 291 C. pen. cu referire la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale), art. 291 C. pen. cu referire la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen.

În esență, prin rechizitoriu s-a reținut următoarea situație de fapt:

Pe parcursul derul

ării acestui control, în perioada februarie - iulie 2012, numitul J., comisar în cadrul Gărzii Financiare, în mai multe rânduri, a pretins și primit diferite sume de bani, de la numitul I., pentru a efectua demersuri astfel încât controlul efectuat de inspectorii G. la SC H. SRL

, societatea de

ținută în fapt de I., să se finalizeze cu un raport de control favorabil, mai precis care să nu constate nereguli grave ce ar fi atras consecințe negative și implicit răspunderea conform legii.

J.

, comisar în cadrul Gărzii Financiare, pentru a efectua demersurile promise numitului I., pe lângă funcționari cu funcții importante din cadrul K. și G., a primit în mai multe tranșe, în cursul lunii februarie 2012, suma de 200.000 euro, sumă solicitată de cei care urmau să își exercite influența pentru finalizarea favorabilă a controlului.

La c

âteva săptămâni, după remiterea ultimei tranșe din cei 200.000 euro, I. și-a exprimat nemulțumirea față de J., deoarece controlul continua, astfel că acesta i-a mediat o întâlnire denunțătorului cu cei cu care „aranjase" finalizarea favorabilă/blocarea controlului.

În primăvara anului 2012, comisarul de la Garda Financiară a organizat o întâlnire a denunțătorului cu două persoane de sex masculin, la restaurantul x din București. Cu ocazia întâlnirii, cei doi bărbați, dintre care unul s-a prezentat ca fiind „x", i-au dat de înțeles denunțătorului că ar lucra în cadrul G. și i-au dat asigurări că „problema" lui este rezolvată, precizându-i totodată că le poate spune partenerilor săi de afaceri că dacă vor să își rezolve probleme similare să apeleze la ei.

Ulterior,

în perioada mai - iulie 2012, același J. i-a promis numitului I. că va interveni pe lângă funcționari cu funcții importante din cadrul K. și G., pentru ca aceștia să finalizeze „favorabil" ceea ce afirma că ar fi un al doilea control efectuat la firma SC H. SRL. Pentru realizarea respectivelor demersuri, intervenția pe lângă funcționarii K. și G., numitul J. a pretins suma de 150.000 euro, plătibili în mai multe tranșe.

La momentul formul

ării denunțului, I., a pus la dispoziția organului de urmărire penală, mai multe înregistrări ambientale ce conțineau discuțiile purtate de acesta cu comisarul J., aceste înregistrări reprezentând mijloc de probă în condițiile prevăzute de art. 91

6

alin. (2) C. proc. pen.

Sintetiz

ând conținutul acestor dialoguri dintre denunțător și comisarul din cadrul Gărzii Financiare, înregistrate în cursul lunii mai 2012, după ce J. deja pretinsese și primise de la I., suma de 200.000 euro, pentru a interveni pe lângă funcționarii G. ce efectuau controlul fiscal la SC H. SRL, în vederea obținerii unui rezultat favorabil denunțătorului, rezultă explicit că suspectul J. recunoaște remiterea de către denunțător a celor 200.000 euro, faptul că a intervenit și că va interveni pentru finalizarea respectivului control cu un rezultat care să nu atragă întocmirea unei sesizări penale.

Dup

ă cum se observă din conținutul dialogului, J., după ce oferă mai multe detalii tehnice despre modalitatea de derulare a unui control fiscal precum și despre metodele prin care se poate evita un act final nefavorabil, îi confirmă denunțătorului că nu el este cel care se ocupă efectiv de influențarea funcționarilor din cadrul G., ci alte persoane, A. și B., care dețin funcții de conducere, chiar în K. și care, i-au precizat că s-ar putea constata și fapte grave de natură penală (evaziune fiscală, spălare de bani), prefigurând a doua pretindere de 150.000 euro.

Aspectele declarate de denun

țător s-au coroborat cu declarațiile martorului L. (filele 34-35, vol. l), acesta fiind cel care l-a împrumutat pe I. cu cea mai mare parte din suma de 200.000 euro pe care acesta i-a remis-o lui J. De asemenea, declarațiile martorului L. au fost susținute de documentele bancare existente la dosar (filele 36-41, vol. l), din conținutul cărora rezultă că în perioada februarie 2012, în mai multe etape, corespunzătoare remiterii sumelor de bani către suspectul J., martorul a scos din conturile sale și ale soției, sume importante de bani.

Av

ându-se în vedere aspectele constatate în urma denunțului și a efectuării de acte premergătoare urmăririi penale, precum și împrejurarea că administrarea probatoriului necesar stabilirii adevărului în cauză și identificarea tuturor participanților impunea și folosirea unor mijloace de supraveghere, în conformitate cu prev. art. 91

2

alin. (2), art. 91

4

și art. 91, din fostul C. proc. pen., a fost

emis

ă ordonanța provizorie din 02 iulie 2012, confirmată prin încheierea de ședință din 05 iulie 2012, în Dosarul nr. x/AI/2012, Tribunalul București, care a dispus și autorizarea de interceptării și înregistrării audio și video a convorbirilor purtate în mediul ambiental de persoanele suspecte a fi implicate în activitățile infracționale ce fac obiectul cercetărilor și totodată interceptarea și înregistrarea convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin telefon de aceste persoane. în sensul celor dispuse de Tribunalul București, s-au emis autorizațiile din 05 iulie 2012, prelungite ulterior.

În urma punerii

în executare a ordonanței provizorii și ulterior, a autorizațiilor de interceptare emise de Tribunalul București, în prima parte a lunii iulie 2012, s-au realizat mai multe înregistrări ambientale, rezultatul acestor activități de monitorizare a lui J., confirmând la rândul lor, atât primul act material de trafic de influență, pretinderea și primirea celor 200.000 euro, cât și cel de-al doilea act material de trafic de influență, pretinderea ulterioară a unei noi sume de bani - 150.000 euro.

În cursul zilei de 03 iulie 2012,

între denunțătorul I. și inculpatul J., s-au purtat mai multe discuții, fie telefonice, fie prin comunicare de tip "SMS". Discuțiile purtate au vizat stabilirea unei întâlniri pentru a discuta aspecte privind remiterea primei tranșe de 30.000 euro din cei 150.000 euro pretinși de J. pentru a "rezolva" favorabil controlul de fond efectuat de inspectorii G. la firma SC H. SRL.

În cursul zilei de 04 iulie 2012, în jurul orelor 12.00 - 13.20, denunțătorul I. s-a întâlnit cu J. - comisar în Garda Financiară, care a confirmat denunțătorului că va rezolva în sens favorabil problema controlului efectuat la firma SC H. SRL, indicând și modalitatea concretă, trecerea

lucr

ării - controlului, de la structura centrală a G. la o structură teritorială, unde constatările privind nereguli, vor fi mușamalizate.

Cu aceast

ă ocazie, urmare a faptului că denunțătorul i-a precizat că nu poate face rost de întreaga sumă de 30.000 euro pentru prima tranșă de bani din totalul de 150.000 euro, pretinși în vederea intervenirii pentru obținerea unui rezultat favorabil, J. - comisar în Garda Financiară, s-a arătat mulțumit și cu primirea unei sume de bani cuprinse între 15.000 și 20.000 euro, specificând însă că, pentru a fi sigur trebuie să vorbească cu cei pe lângă care va interveni pentru rezolvarea favorabilă a controlului (A. și B.).

Întâlnirea de la domiciliul denunțătorului I. dintre

acesta și

J. a avut loc în intervalul orar 18.43.50 -19 iunie 49 și a fost supravegheată audio și video (filele 42-56, vol. 6), rezultând probe relevante cauzei și care confirmau aspectele semnalate de numitul I. prin denunțul formulat, respectiv pretinderea celor 150.000 euro, în mai multe tranșe, pentru a se interveni pe lângă funcționarii ce efectuau controlul fiscal la SC H. SRL.

Activitatea de monitorizare a lui J.

a continuat și după întâlnirea acestuia cu denunțătorul, din ziua de vineri, 6 iulie 2012, însă, săptămâna următoare, încercările repetate ale denunțătorului de a-l contacta și de a se întâlni cu suspectul J. au rămas, în mod inexplicabil, fără rezultat, mai ales că pretinderea sumelor de bani din partea acestuia, fusese explicită, fiind nejustificate desele amânări din partea sa.

În a doua jumătate a anului 2013, cei doi s-au întâlnit întâmplător într-un local public, iar la solicitarea denunțătorului de a purta o discuție cu el, J. l-a invitat într-un loc mai retras, i-a cerut să își dea jos sacoul, evident temându-se că va fi înregistrat și apoi i-a reproșat lui I. că ar fi auzit că „cineva s-a dus la Direcția Națională Anticorupție și a făcut un denunț".

Astfel,

în Dosarul cu nr. x/P/2013 al Direcției Naționale Anticorupție, s-a stabilit că, în baza atribuțiilor de serviciu și a ordonanței procurorului de delegare, comisarul șef M., ofițer de poliție judiciară în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, a intrat în posesia informațiilor existente în Dosarul cu nr. x/P/2012, privindu-I de J. - comisar în cadrul Gărzii Financiare - structura centrală. Comisarul șef M. a transmis aceste informații, în scopul obținerii de foloase, către un alt comisar din cadrul Gărzii Financiare, șeful Secției Constanța, O. care, la rândul său le-a transmis mai departe fostului comisar general al Gărzii Financiare din România, N. care, prin intermediul subordonaților P. și R., l-au încunoștințat pe J., despre existența unui dosar aflat în instrumentarea Direcției Naționale Anticorupție și iminența realizării unui moment operativ de prindere în flagrant.

Controlul efectuat de G., prin care s-a verificat circuitul infracțional în care

era implicat

ă firma denunțătorului I., s-a finalizat în a doua jumătate a anului 2013, fiind concretizat printr-o sesizare penală care a condus la formarea unui dosar penal având ca obiect săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare de bani, iar în anul 2014 s-au emis mandate de arestare preventivă față de mai multe persoane, printre care și I., astfel că orice posibil demers infracțional de blocare a respectivului control, așa cum s-a intenționat în anul 2012, a rămas fără rezultat.

La data de 23 octombrie 2013, dup

ă începerea urmăririi penale, cu ocazia aplicării sechestrului, J., care până la acel moment înțelesese să se prevaleze de dispozițiile art. 70 alin. (2) C. proc. pen., în sensul de a nu da nicio declarație, i s-au adus la cunoștință dispozițiile art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 și a fost întrebat punctual asupra unor aspecte relevante privind situația de fapt, așa cum a fost detaliată anterior.

Dup

ă ce a analizat și s-a consultat cu apărătorul ales cu privire la conținutul dispozițiilor art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, J. a precizat că dorește să dea declarație cu privire la infracțiunea reținută în sarcina sa.

Prin cele relatate, J.

a confirmat aspectele sesizate inițial în denunțul lui I. și a arătat că urmare a solicitării acestuia, de a interveni pe lângă funcționarii G. sau șefii acestora, pentru a se obține un rezultat favorabil în urma controlului efectuat la firma SC H. SRL, l-a contactat pe B., despre care cunoștea că are un prieten ce lucrează în cadrul G. (A.).

B., dup

ă ce a aflat „problema" cu care se confrunta denunțătorul și pentru care solicitase sprijinul J., a discutat cu prietenul său din G. și a confirmat că se poate interveni pe lângă cei care efectuează controlul fiscal la SC H. SRL și obține un rezultat favorabil în sensul celor dorite de denunțător, însă pentru aceste „servicii" trebuie achitată suma de 200.000 euro.

În acest context, J.

l-a cunoscut pe inculpatul A., prezentat ca fiind cel care deține o funcție în G. și poate influența rezultatul controlului derulat la acel moment la firma SC H. SRL. În

realitate, A.

activa ca șef serviciu financiar al S. Phare din cadrul K., însă, anterior, fusese director adjunct al T. din cadrul G.

Cu ocazia

întâlnirilor avute de J. cu B. și A., aceștia și-au reiterat pretențiile financiare pentru „serviciile" oferite, intervenția în favoarea firmei martorului denunțător I. controlată de inspectorii G., acceptând ca suma pretinsă, 200.000 euro, să fie plătită în mai multe tranșe.

Martorul denunțător I. a fost de acord cu remiterea sumei de 200.000 euro, iar în cursul lunii februarie 2012, prin intermediul martorului J., le-a remis inculpaților B. și A.,în mai multe tranșe, sumele de bani.

Ulterior remiterii sumelor de bani, denun

țătorul I. a început să pună martorului J. întrebări cu privire la modalitatea de finalizare a controlului, context în care J. le-a comunicat acest aspect inculpaților B. și A., care au propus o întâlnire cu I..

În prima parte a lunii martie 2012, la restaurantul x, din zona pasajului x, a avut loc întâlnirea dintre denunțătorul I. și cei care pretinseseră și primiseră sumele de bani pentru rezolvarea favorabilă/blocarea controlului ce avea loc la firma denunțătorului.

Cu aceast

ă ocazie, unul dintre cei cu care s-a întâlnit denunțătorul I., i s-a prezentat cu numele de „x" și a afirmat că lucrează în sistemul de finanțe, G., oferindu-i asigurări că nu va avea probleme, că suma oferită este suficientă pentru obținerea unui rezultat favorabil.

Acest

„x" a fost recunoscut de denunțătorul I. în persoana inculpatului A.

Deoarece controlul continua la firmele partenere SC H. SRL iar denun

țătorul insista asupra modului în care au fost direcționați cei 200.000 euro pe care îi dăduse, J. s-a

v

ăzut nevoit să îi contacteze din nou pe B. și A. pentru a le cere relații referitoare la modul de finalizare a controlului. Aceștia însă au pretins suplimentar, încă 150.000 euro, aspect pe care i l-a comunicat și denunțătorului care însă a încercat să negocieze suma, precizând că nu are atâția bani.

În baza

autorizației de la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru interceptarea convorbirilor telefonice și a celor purtate în mediul ambiental de către B. și A. (ales senator în Parlamentul României în toamna anului 2012), s-a procedat la monitorizarea întâlnirilor dintre inculpații B. și J., fiind înregistrate în mediul ambiental discuțiile dintre aceștia

, inculpatul

B. confirmând primirea banilor de la I. prin intermediul martorului J., precum și demersurile efectuate pentru a interveni în controlul efectuat de inspectorii G. la firma SC H. SRL, precizând că suma de bani primită a avut justificare și a sugerat că urmare a intervențiilor efectuate acesta ar fi câștigat în instanță o rambursare de T.V.A., însă ilegalitățile comise au fost mult mai multe și de aceea are probleme în continuare.

De asemenea, inculpatul B.

a confirmat, în prezența lui J., întâlnirea din martie 2012 de la restaurantul x dintre I. și A. (actual senator), la acel moment șef serviciu în K., acesta din urmă fiind însoțit de o altă persoană despre care a precizat doar că ocupa o funcție de conducere din cadrul G. fără să ofere alte detalii.

2.La începutul lunii ianuarie 2014, cu ocazia unei

întâlniri între J. și B., cel dintâi-a relatat că intenționează să se înscrie la concursul ce va avea loc în cursul lunii martie 2014, în vederea ocupării unui post de funcționar de specialitate în noua structură a G. - U.

Auzind acest aspect, B.

a devenit foarte interesat și i-a precizat că îl va ajuta să obțină postul vizat în noua structură a G.

J.

l-a întrebat pe inculpatul B. cum ar putea fi realizat un asemenea ajutor, iar cel din urmă, fără a-i da foarte multe detalii, i-a sugerat că ar avea posibilitatea să intervină la nivelul decizional din cadrul K. și G. (V. și X.).

Cu ocazia altei întâlniri, inculpatul B. a reluat tema „sprijinului" pe care este dispus să îl ofere suspectului J., solicitându-i acestuia să îi comunice numărul de dosar de înscriere, lăsând să se înțeleagă și de data aceasta că va interveni pentru a-l ajuta să promoveze concursul.

La

începutul lunii martie 2014, inculpatul B., a pretins martorului J. suma de 20.000 euro, urmare a solicitării din partea senatorului A., pentru a-i „aranja" concursul organizat în martie 2014 pentru ocuparea unei funcții de inspector în cadrul Z. din cadrul G.

Conform celor precizate de inculpatul B.

și surprinse prin monitorizare ambientală, sprijinul pe care J. urma să îl primească în vederea favorizării acestuia pentru promovarea concursului amintit, trebuia să se realizeze prin intervenții la nivelul unor persoane ce dețin importante funcții de conducere: V., fost ministru de finanțe, X., șef G., sau un procuror, nenominalizat, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism, structura centrală, ce este implicat în organizarea concursului respectiv sau care coordonează anchete în colaborare cu G.

Pentru a se putea proba pretinderea

și primirea sumei de bani de către B. de la J., în vederea favorizării acestuia la concursul de la sfârșitul lunii martie 2014, pentru ocuparea unei funcții în G. - Z., din fondul special destinat unor asemenea acțiuni, Direcția Națională Anticorupție a pus la dispoziția denunțătorului J., suma de 20.000 euro, înseriați și marcați.

Astfel, la data de 09 martie 2014,

în temeiul art. 293 și 298 din C. proc. pen., o echipă operativă coordonată de un procuror Direcția Națională Anticorupție, s-a deplasat la locul de întâlnire stabilit de J. și B., respectiv restaurantul x, amplasat la adresa București, sector 3, unde, după ce s-a confirmat că numitul J. i-a înmânat lui B., suma de 20.000 euro, s-a intervenit și după declinarea calității, de procuror și respectiv ofițeri de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, s-a constatat că asupra lui B. se regăseau cei 20.000 euro înseriați și marcați, puși la dispoziție de Direcția Națională Anticorupție pentru constatarea infracțiunii flagrante de corupție

Dup

ă prinderea în flagrant a inculpatului B. și aducerea la cunoștință a drepturilor și

obliga

țiilor pe care le are în calitate de suspect, acesta, în prezența apărătorului ales, a recunoscut săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa și și-a exprimat acordul să colaboreze la aflarea adevărului, identificarea și tragerea la răspundere penală a tuturor persoanelor implicate în activități infracționale.

Prin cele declarate la data de 09 martie 2014, B.

a confirmat implicarea senatorului A. atât în activitățile infracționale derulate în anul 2012, pretinderea și primirea sumei de 200.000 euro cât și pretinderea unei sume suplimentare de 150.000 euro, pentru a interveni pe lângă funcționarii G. ce derulau un control la firma lui I., cât și în activitățile infracționale din perioada februarie - martie 2014, pretinderea sumei de 20.000 euro de la J. pentru a se interveni în vederea favorizării acestuia la concursul ce urmează a avea loc la data de 29 martie 2014 pentru ocuparea unor funcții în cadrul G. - Z.

Cu ocazia acestor

întâlniri s-au abordat diferite teme de discuție,inculpatul

A.

recunoscând participația infracțională alături de B.

La solicitarea inculpatului A.

, inculpatul B. urma să se întâlnească cu J. pentru semnarea unui contract de împrumut, act sub semnătură privată, plăsmuit, cu scopul ascunderii adevăratului scop al remiterii celor 20.000 euro, respectiv realizarea de

interven

ții pe lângă organizatorii concursului pentru ocuparea unor funcții în cadrul G. - Z. și, întrucât din cuprinsul actelor de urmărire penală efectuate în cauză, respectiv denunț, declarații, procesele - verbale de redare a interceptărilor audio - video ambientale, documente, rezulta suspiciunea rezonabilă că au fost săvârșite infracțiuni de corupție - trafic de influență și că urma să fie săvârșită și infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 C. pen., urmare a instigării realizate de către senatorul A., cu scopul ascunderii urmelor rezultate în urma comiterii unor infracțiuni de corupție, a fost emisă ordonanța din 31 martie 2014.

Prin ordonan

ța din 31 martie 2014 s-a autorizat folosirea colaboratorului B., precum și participarea acestuia la realizarea și prezentarea lui A., a unui înscris sub semnătură privată, contract de împrumut, ce conținea date nereale.

Urmare acestei autoriz

ări, la data de 31 martie 2014, a avut loc o întâlnire, în sediul Parlamentului, între inculpatul A. și consilierul său, inculpatul B., cel din urmă prezentându-i senatorului, contractul de împrumut redactat conform solicitării acestuia. După studierea acestui contract de împrumut fals, la redactarea căruia instigase, senatorul A. și-a dat acceptul ca fiind conform dorinței sale și a cerut să fie semnat.

Martora

Y. a precizat că dorește să formuleze un autodenunț prin care să spună adevărul în legătură cu circumstanțele acordării unui împrumut de 25.000 euro la solicitarea inculpatului A., avându-l ca beneficiar pe inculpatul B., precum și cu privire la condițiile în care acesta nu a mai fost restituit promițându-i-se în contul datoriei, obținerea unor contracte de valoare mare, de la diferite instituții publice sau entități juridice.

În denunțul formulat, numita Y. a relatat cum în toamna anului 2012, urmare a solicitării lui A. i-a acordat un împrumut în valoare de 25.000 de euro pentru ca la rândul lui acesta sa dea suma primită, consilierului său B., suma urmând să-i fie restituită în cel mult cinci luni.

Deoarece datoria nu i-a fost restituit

ă nici măcar parțial, în prima parte a anului 2013, mai precis la începutul anului, Y. i-a solicitat în mai multe rânduri inculpatului A. să restituie împrumutul acordat.

În urma acestor insistențe, inculpatul A. i-a spus martorei Y., în mod explicit, că a discutat cu inculpatul B. despre restituirea datoriei și au convenit amândoi, ca în schimbul celor 25.000 de euro, să îi faciliteze încheierea unor contracte la Primăria sectorului 3.

În acest context, inculpatul A. a pus-o în legătură pe Y. cu inculpatul B., pe care l-a cunoscut cu această ocazie, și care i-a spus că îl cunoaște pe arhitectul șef de la Primăria sector 3 și că, prin intermediul acestuia îi va facilita obținerea unor contracte prin atribuire directă, contracte ce vizau lucrări de valoare mare.

Inculpatul B.

i-a confirmat numitei Y. că avea cunoștință de înțelegerea cu inculpatul A. și că, prin aceste intervenții la funcționarii de la Primăria sector 3 și obținerea de contracte, urma să se stingă datoria pe care o avea la aceasta, de 25.000 de euro. Practic, conform celor precizate de inculpații A. și B., numitei Y., dacă îi obțineau contractele, nu mai trebuiau să îi restituie banii împrumutați - 25.000 euro.

Inculpatul B., a dus-o pe Y. la sediul Primăriei sector 3 și a plimbat-o pe holurile instituției, acesta intrând în diferite birouri unde a discutat cu diferite persoane. Singura discuție pe care Y. a auzit-o a fost la un etaj superior, unde a discutat cu directoarea de la investiții, care i-ar fi spus că nu agreează propunerea lui B.

Dup

ă ce nu s-a materializat această promisiune privind obținerea unor contracte la Primăria sectorului 3, Y. a insistat în continuare să-și primească cei 25.000 de euro împrumutați, context în care inculpatul A. i-a cerut să se întâlnească din nou

cu inculpatul B.

și cu încă o persoană la sediul SC A.A. SA, ceea ce s-a și întâmplat, context în care Y. a dat documente ale firmei sale în speranța obținerii unor contracte. Deoarece nu a fost contactată nici de data aceasta, Y. a luat legătura cu inculpatul A. iar acesta i-a spus că datorită problemelor financiare ale firmei sale, nu este exigibilă să încheie contracte cu SC A.A. SA, ceea ce i-a întărit convingerea acesteia că senatorul se interesase despre condițiile obținerii de contracte pentru firma lui Y. Și această intervenție pentru obținerea contractelor la SC A.A. SA realizată de A. și B. s-a făcut în același context cu

cea de

la Primăria sectorului 3 în sensul că, dacă Y. ar fi semnat contracte, trebuia să renunțe la solicitarea de restituire a împrumutului de 25.000 de euro.

În urma întâlnirii dintre Y. cu inculpatul A. din data de 09 aprilie 2014, acesta din urmă i-a sugerat că o va chema ca martor pentru a declara mincinos că la momentul când i-a dat cei 25.000 de euro cu titlu de împrumut, de față a fost și B., ceea ce reprezintă încă o încercare a inculpatului A. de a influența cursul unei eventuale anchete demarate împotriva sa.

O prim

ă întâlnire, monitorizată de organele de urmărire penală, a avut loc la data de 10 aprilie 2014, în sediul Parlamentului, între inculpatul A. și denunțătoarea Y. Atitudinea inculpatului A. a fost una rezervată, fiind foarte atent la ceea ce spune deoarece față de el fusese pusă în mișcare acțiunea penală de câteva zile și avea cunoștință de acuzațiile ce îi sunt aduse. Cu această ocazie, cei doi au discutat despre problema împrumutului nerestituit în cuantum de 25.000 euro, solicitat de parlamentar pentru consilierul său, inculpatul B., și pentru compensarea căruia i-au promis denunțătoarei realizarea unor intervenții în vederea obținerii mai multor contracte de Ia diferite entități juridice, printre care și de la Primăria sector 3 București, de unde era vizată obținerea unor contracte de lucrări publice - reabilitare blocuri.

Inculpatul A.

a confirmat existența împrumutului, dar a plasat responsabilitatea în sarcina inculpatului B., afirmând că acesta ar fi primit banii direct de la denunțătoarea Y., aspect relevant deoarece are legătură cu încercarea de a o determina pe denunțătoare, în eventualitatea în care va fi chemată ca martor de organele de urmărire penală, să declare mincinos că suma de 25.000 euro împrumutată, a fost remisă direct de Y. lui B. fără a fi de față și inculpatul A. Prin această încercare de a determina mărturia mincinoasă, inculpatul A. a încercat să se distanțeze de activitatea infracțională de trafic de influență în care fusese implicat alături de consilierul său.

I

II. Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a reținut, în esență, următoarea situație de fapt:

În cursul lunii ianuarie 2012, martorul I. a relatat martorului B.B., consilier în cadrul Consiliului General al Municipiului București, despre controlul ce se derula la firma sa iar acesta i-a intermediat o întrevedere cu martorul J., comisar în Structura Centrală a Gărzii Financiare.

In acest context, l-a rugat pe J.

să-l ajute, iar după două săptămâni J. i-a precizat că poate interveni pe lângă funcționari din cadrul G. pentru rezolvarea favorabilă a controlului de la firma sa, însă pentru aceasta i-a pretins suma de 200.000 euro.

In luna februarie 2012, I. a remis martorului J.

suma de 200.000 euro în două tranșe, după ce în prealabil, a împrumutat de la martorul L. suma de 260.000 lei.

J.

i-a precizat că banii sunt destinați unui funcționar din cadrul G. și l-a asigurat că rezultatul controlului fiscal la societatea sa va fi unul favorabil.

Pentru a-i oferi o garan

ție că va fi realizat scopul pentru care suma de 200.000 euro a fost remisă, martorul J. a organizat la restaurantul x din zona Pasajului x, o întâlnire a martorului I. cu inculpatul A. și o altă persoană (neidentificată în cursul urmăririi penale).

Ace

știa l-au lăsat să creadă că lucrează în cadrul G. și l-au asigurat că verificarea fiscală desfășurată la societatea sa va fi una favorabilă.

Cei doi, inculpatul A.

și cealaltă persoană i-au precizat martorului I. că trebuie „să fim foarte discreți" să nu relateze și altor persoane despre cele întâmplate, dându-i asigurări că se poate efectua și un control fiscal de fond la societatea martorului din care să nu rezulte nicio „problemă în domeniul fiscal" a firmei SC H. SRL.

Martorul I. l-a recunoscut în cursul urmăririi penale din planșele foto inclusiv în cursul judecății cu ocazia audierii, pe inculpatul A. ca fiind una dintre persoanele cu care s-a întâlnit la restaurantul x.

Realiz

ând că demersurile martorului J. sunt neserioase și nu au condus la finalitatea dorită, la data de 2 iulie 2012 martorul I. a formulat denunț la Direcția Națională Anticorupție în cuprinsul căruia a relatat cele întâmplate și a Y. organelor de urmărire penală două memory stick-uri ce conțineau convorbiri ambientale purtate cu J. și înregistrate de martor în luna mai 2012.

Dup

ă formularea denunțului, la data de 4 iulie 2012 martorul I. s-a întâlnit cu J. care și-a reluat asigurările în ceea ce privește obținerea rezultatului favorabil al controlului fiscal iar cu acea ocazie martorul I. i-a precizat că nu mai are posibilitatea să-i remită tranșa de 30.000 euro din cei 150.000 euro pretinși de J.

Acesta s-a ar

ătat mulțumit și cu primirea unei sume de bani cuprinsă între 15.000 euro și 20.000 euro menționându-i că urmează să discute și cu persoanele cu funcții importante care să intervină în favoarea sa.

În final, J. a evitat să se mai întâlnească cu I. întrucât aflase că exista o sesizare la Direcția Națională Anticorupție în legătură cu cele întâmplate.

Martorul J.

,

în cursul cercetării judecătorești a confirmat întru-totul aspectele sesizate de martorul I. și a precizat că urmare a solicitării acestuia a luat legătura cu inculpatul B. care i-a pretins suma de 200,000 euro pentru a interveni pe lângă funcționari din cadrul G. pentru a-i determina să finalizeze favorabil controlul ce se derula la societatea SC H. SRL.

J.

i-a comunicat suma cerută de B. martorului I. care a fost de acord să o plătească în scopul arătat.

În acest context, J. s-a întâlnit la restaurantul x cu inculpatul B. care a venit însoțit de inculpatul A.. Inculpatul A. i-a menționat că deține o funcție de conducere în cadrul K., i-a confirmat că poate interveni pentru soluționarea favorabilă a controlului ce se desfășura la firma SC H. SRL, însă pentru aceasta i-a precizat că suma necesară este de 200.000 euro, o sumă rezonabilă prin raportare la prejudiciul constatat firmei verificate. Totodată, inculpatul A. i-a promis că va interveni la directorul general al C.C., G. - D.D., cel în subordinea căruia se aflau inspectorii care efectuau controlul la SC H. SRL pentru obținerea rezultatului dorit.

Conform

înțelegerii stabilite, în luna februarie 2012, I. i-a remis martorului J. suma de 200.000 euro în două tranșe.

La r

ândul său, acesta s-a întâlnit cu inculpații B. și A. la restaurantul x și i-a dat celui din urmă prima tranșă de bani, 20.000 euro primită de la I. Diferența de bani (180.000 euro) a remis-co

inculpatului B.

care i-a precizat că banii vor ajunge la inculpatul A.

J.

a mai relatat că la solicitarea inculpatului A., la data de 9 martie 2012 a organizat o întâlnire a acestuia cu martorul I., ce a avut loc la restaurantul x. Întrucât se efectuau în continuare verificări de G. la societatea martorului I. inclusiv la firmele ce colaborau cu societatea SC H. SRL, în perioada aprilie - mai 2012, J. a luat legătura cu ambii inculpați - B. și A. cărora le-a relatat aspectele sesizate de I. A discutat atât cu B., cât și cu A., cei doi comunicându-i că pentru a se soluționa favorabil un asemenea control de fond, I. trebuie să le remită suplimentar suma de 150.000 euro.

J.

i-a comunicat martorului I. cererea celor doi inculpați însă acesta a încercat să negocieze o sumă mai mică. În continuare, J. a discutat cu inculpații A. și B., dar cei doi au fost categorici, fermi, spunându-i explicit că suma de 150.000 euro pentru intervenția la funcționarii G. nu se negociază.

În final, s-a stabilit ca I. s

ă achite în tranșe suma de 150.000 euro.

La acea dat

ă, J. care era comisar în cadrul Gărzii Financiare - Structura Centrală a aflat de la P., comisar în Garda Financiară, prin intermediul numitei R. că în perioada imediat următoare, în cadrul unui dosar instrumentat de Direcția Națională Anticorupție, i se pregătește realizarea unui posibil flagrant în legătură cu sume de bani primite, respectiv 200.000 euro, 150.000 euro. Aflând toate acestea, J. a încetat orice discuție, întâlnire cu B. și A. referitoare la pretinderea sumei de 150.000 euro.

Ulterior, s-a stabilit modalitatea

în care J. a intrat în posesia unor date nepublice referitoare la dosarul Direcției Naționale Anticorupție în care se efectuau cercetări față de acesta și în care se organiza realizarea unui flagrant, aspecte ce au format obiectul altui Dosar nr. x/P/2013 al Direcției Naționale Anticorupție - Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție

Astfel, în Dosarul nr. x/P/2013 al Direcției Naționale Anticorupție, s-a stabilit că, în baza atribuțiilor de serviciu și a ordonanței procurorului de delegare, comisarul șef M., ofițer de poliție judiciară în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, a intrat în posesia informațiilor existente în Dosarul nr. x/P/2012 privindu-l pe J. În scopul obținerii de foloase, comisarul șef M., a transmis aceste informații către un alt comisar din cadrul Gărzii Financiare, șeful Secției Constanța, O. care, la rândul său le-a transmis fostului comisar general al Gărzii Financiare din România,N., iar acesta prin intermediul subordonaților săi, comisari în Structura Centrală a Gărzii Financiare, l-a încunoștințat pe J. despre existenta unui dosar aflat în instrumentarea Direcției Naționale Anticorupție și iminența realizării unui moment operativ de prindere în flagrant.

În ceea ce-l privește pe J., la data de 19 septembrie 2013 prin rezoluție s-a dispus începerea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență prevăzută de art. 257 C. pen. cu referire la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea, art. 41 alin. (2) C. pen. și ulterior s-a procedat la aplicarea dispozițiilor art. 480 și următoarele C. proc. pen. referitoare la acordul de recunoaștere a vinovăției, Tribunalul București (prin trimitere de la Înalta Curte de Casație și Justiție) fiind sesizat cu acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat la data de 19 iunie 2014 cu inculpatul J.

Prin sentin

ța penală nr. 205 din 9 februarie 2015 pronunțată de Tribunalul București modificată prin Decizia penală nr. 1437/A din 28 octombrie 2015 a Curții de Apel București inculpatul J. a fost condamnat la 2 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere a executării pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani pentru trafic de influentă.

Ca atare,

în prezenta cauză, în cursul judecății la termenul din data de 29 februarie 2016, J. a fost ascultat în calitate de martor, sub prestare de jurământ și în cuprinsul depoziției a detaliat acțiunile desfășurate de inculpații B. și A., astfel cum au fost descrise.

Relatarea martorului J.

se coroborează cu depozițiile martorului I. și cu interceptările convorbirilor ambientale dintre J. și inculpatul B.

Inculpatul B.

a recunoscut în totalitate fapta de trafic de influență și a detaliat acțiunile desfășurate împreună cu inculpatul A.

În cursul cercetării judecătorești, inculpatul B. a precizat că în anul 2012, împreună cu inculpatul A., au pretins și primit suma de 200.000 euro și ulterior împreună cu același inculpat A. au mai pretins 150.000 de euro de la I., prin intermediul martorului J. pentru a interveni pe lângă funcționari din cadrul G. pentru a-i determina să stopeze/finalizeze favorabil un control al G. ce se desfășura la SC H. SRL.

Suma de bani pretins

ă de inculpatul A. a comunicat-o martorului J. care la rândul său a transmis-o persoanei interesate - I.

În luna februarie 2012 a primit o parte din bani (140.000 euro) de la J. și i-a remis inculpatului A. iar diferența de bani (70.000 euro) a fost dată de J. în prezența inculpatului A. când s-au întâlnit toți trei la

restaurantul x

, după ce în prealabil stabiliseră ca a doua tranșă de bani să fie remisă direct inculpatului A. de către J. Din suma de 200.000 euro pretinsă și primită, inculpatul B. a obținut 20.000 euro, diferența de 180.000 euro revenindu-i inculpatului A.

Inculpatul B.

a mai relatat că în cadrul întâlnirii de la restaurantul x, l-a prezentat martorului J. pe inculpatul A. ca fiind persoana care va interveni pe lângă funcționarii G. în sensul solicitat.

De asemenea, a confirmat

întâlnirea inculpatului A. cu martorul I. și cu o altă persoană din cadrul G. în luna martie 2012 la restaurantul x din zona Pasajului x, ca o garanție că va fi realizat scopul pentru care banii au fost remiși.

Totodat

ă, inculpatul B. a declarat că inculpatul A. i-a precizat că a discutat cu numitul D.D. - directorul T. din cadrul G. cu privire la controlul fiscal ce se desfășura la firma lui I.

La c

âteva luni de la primirea banilor, J. i-a comunicat că I. este nemulțumit și îngrijorat de modalitatea în care continuă verificarea în condițiile în care plătise pentru soluționarea favorabilă a controlului.

În aceste condiții, inculpatul A. a mai pretins suma de 150.000 euro în același scop iar cererea sa a fost transmisă de inculpatul B. martorului I. prin intermediul martorului J. fără să se concretizeze nimic și cu privire la remiterea banilor întrucât J. aflase că urma să i se realizeze un flagrant de către Direcția Națională Anticorupție.

Pe parcursul procesului, inculpatul A.

a uzat de dreptul la tăcere și nu a dat nicio declarație în cauză.

Probele administrate, const

ând în denunțul și declarațiile martorului I. din cursul urmăririi penale cât și al cercetării judecătorești, coroborate cu depozițiile martorilor J., L., E.E., F.F., G.G., B.B., înregistrările convorbirilor ambientale dintre I. și J., și dintre J. și B., declarațiile constante ale inculpatului B. au dovedit săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență de către ambii inculpați B. și A.

In privin

ța inculpatului B.

- acesta a recunoscut constant săvârșirea faptei atât în cursul urmăririi penale cât și al cercetării judecătorești.

Declara

ția sa de recunoaștere a fost confirmată atât de depozițiile martorului J., conform cărora în perioada februarie - mai 2012 inculpatul B. a pretins și primit 200.000 euro iar ulterior a mai pretins 150.000 euro pentru a interveni pe lângă funcționari din cadrul G. pentru a-i determina să finalizeze favorabil controlul de la firma SC H. SRL, cât și de interceptările convorbirilor ambientale din 7 noiembrie 2013, 26 noiembrie 2013, 11 decembrie 2013 dintre B. și J.

Depozițiile martorului J. se coroborează cu cele ale martorului I. care au atestat desfășurarea unui control G. la firma SC H. SRL de doi inspectori G., pretinderea și primirea sumei de 200.000 euro, cât și pretinderea de 150.000 euro de J. în perioada februarie - mai 2012 destinați unui funcționar G. pentru obținerea unui rezultat favorabil al verificărilor.

Relat

ările martorului I. au fost confirmate de interceptările convorbirilor ambientale dintre I. și J. din mai - iulie 2012 conform cărora acesta din urmă recunoaște primirea sumei de 200.000 euro, că a intervenit pentru finali