ÎCCJ, Secția penală

Decizia nr. 104/RC/2016

Asupra recursului în casație de față;

În baza actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele:

I. Prin sentința penală nr. 411/17 mai 2012, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice din dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 pentru inculpatele A., B., C. și D.

În baza art. 199 alin. (2) C. proc. pen., a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de scutire amendă judiciară formulată de expertul E.

Au fost respinse cererile de plată a onorariului provizoriu, de majorarea onorariului provizoriu și de acordare a cheltuielilor ocazionate de efectuarea expertizei contabile, formulate de expertul E.

S-a dispus restituirea onorariului parțial către inculpate.

În baza art. 344 C. proc. pen., a fost respinsă cererea formulată de inculpata A., prin apărător ales, de repunere a cauzei pe rol ca neîntemeiată.

I. În baza art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. cu referire la art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost condamnată inculpata A., la pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b). și lit. c) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, dreptul de a exercita profesia de farmacist sau de a desfășura o activitate similară acestei profesii) pe o perioadă de 4 ani, potrivit art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen.

În baza art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, dreptul de a exercita profesia de farmacist sau de a desfășura o activitate similară acestei profesii).

În baza art. 6 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. cu referire la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., a fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa de 10 luni închisoare.

În baza art. 288 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen., a fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa de 5 luni închisoare.

În baza art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen., a fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. cu referire la art. 76 alin. (2) C. pen., a mai fost condamnată inculpata la pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b). și lit. c) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, dreptul de a exercita profesia de farmacist sau de a desfășura o activitate similară acestei profesii) pe o perioadă de 5 ani, potrivit art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen.

În baza art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, dreptul de a exercita profesia de farmacist sau de a desfășura o activitate similară acestei profesii).

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. cu referire la art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., a fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b). și lit. c) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, dreptul de a exercita profesia de farmacist sau de a desfășura o activitate similară acestei profesii) pe o perioadă de 5 ani, potrivit art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen.

În baza art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, dreptul de a exercita profesia de farmacist sau de a desfășura o activitate similară acestei profesii).

În baza art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 35 alin. (2) C. pen., s-a aplicat pedeapsa complementară cea mai grea, și anume pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o perioadă de 5 ani, care se execută după executarea pedepsei principale a închisorii, potrivit art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, dreptul de a exercita profesia de farmacist sau de a desfășura o activitate similară acestei profesii).

II. În baza art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen., a fost condamnată inculpata B., la pedeapsa de 5 luni închisoare.

În baza art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen., a fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. cu referire la art. 76 alin. (2) C. pen., a fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa de 6 ani închisoare.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, dreptul de a exercita profesia de medic sau de a desfășura o activitate similară acestei profesii) pe o perioadă de 4 ani, potrivit art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen.

În baza art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, dreptul de a exercita profesia de medic sau de a desfășura o activitate similară acestei profesii).

În baza art. 6 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa de 10 luni închisoare.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. cu referire la art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., a fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, dreptul de a exercita profesia de farmacist sau de a desfășura o activitate similară acestei profesii) pe o perioadă de 5 ani, potrivit art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen.

În baza art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, dreptul de a exercita profesia de farmacist sau de a desfășura o activitate similară acestei profesii).

În baza art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare.

În baza art. 35 alin. (2) C. pen., s-a aplicat pedeapsa complementară cea mai grea, și anume pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o perioadă de 5 ani, care se execută după executarea pedepsei principale a închisorii, potrivit art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, dreptul de a exercita profesia de farmacist sau de a desfășura o activitate similară acestei profesii).

Pentru a hotărî în acest sens a reținut următoarele:

Cu privire la inculpata A.:

Infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.:

La data de 21 februarie 2005 Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția Generală de Combatere a Crimei Organizate și Antidrog, Serviciul 3, s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că inculpata A., farmacistă și administrator la SC F. SRL, este implicată în traficul de droguri făcând parte dintr-o rețea internațională ce acționează și pe teritoriul Republicii Moldova (vol. I, fila 3 d.u.p.).

În procesul-verbal de sesizare din oficiu sunt menționate numerele de telefoane pe care inculpata le folosește, precum și împrejurarea că inculpata, în cursul anului 2004, i-a vândut cetățeanului moldovean G. un număr de 10.000 pastile de codeină fosforică pentru a fi comercializate în Republica Moldova.

Prin rezoluția nr. 507/D/P/2005 din data de 15 aprilie 2005, ca și prin rezoluțiile ulterioare, procurorul de caz a dispus efectuarea de către ofițeri din cadrul Inspectoratul General al Poliției române-direcția Generală de Combatere a Crimei Organizate și Antidrog a unor activități menite să lămurească aspectele sesizate din oficiu și menționate în procesul-verbal întocmit la data de 21 februarie 2005.

Prin urmare, prin adresa din data de 27 mai 2005 (vol. I, fila nr. 216, d.u.p.) s-a solicitat autorităților judiciare competente din Republica Moldova, pe lângă alte activități, efectuarea unei comisii rogatorii la care să participe și doi polițiști din cadrul Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția Generală de Combatere a Crimei Organizate și Antidrog.

În cadrul comisiei rogatorii efectuate, a fost audiat martorul G.; a fost întocmit proces-verbal de recunoaștere a persoanei de pe fotografie; a fost atașată delegația avocatului ales pentru audierea martorului; proces verbal de cercetare la fața locului întocmit la 10 septembrie 2004; proces verbal de cercetare la fața locului întocmit la 15 septembrie 2004; raport de expertiză din 17 septembrie 2004; raport de expertiză din 17 septembrie 2004; ordonanță de păstrare a corpurilor delicte; proces-verbal de audiere a învinuitului G.; sentința penală din data de 20 decembrie 2004 pronunțată de Judecătoria Botanica din Republica Moldova.

Astfel, la data de 08 august 2005 a fost audiat martorul G. care afirmă că a cunoscut-o pe inculpata A. prin intermediul numitei „H.”, persoană ce călătorea des cu trenul pe ruta pe care lucra martorul; acesta fiind însoțitor de tren pe ruta Chișinău-București și venea în România de aproximativ de trei ori pe săptămână până la începutul anului 2004.

Același martor afirmă că „H.”, auzindu-l că are nevoie de pastile pentru tuse, la dus la o farmacie din București, în apropierea magazinului „...” unde a cunoscut-o pe inculpată, iar la prima întâlnire cu inculpata aceasta nu i-a dat medicamentele solicitate întrucât nu le avea în stoc.

Ulterior, martorul a primit de la „H.” numerele de telefon ale inculpatei A.

După o săptămână a primit de la inculpata A. pastile în valoare de 50 dolari SUA.

Ulterior, martorul a achiziționat codeină de la inculpată de vreo cinci ori, în valoare totală de 300 dolari SUA, sunând-o pe inculpată din Chișinău ori din Gara de Nord de unde lua metroul și cobora la stația „...” deplasându-se la farmacia inculpatei când îi înmâna banii iar aceasta îi preda un pachet.

Același martor susține că inculpata l-a sunat de două ori la Chișinău și l-a rugat să-i aducă pește și vin dându-i numărul de telefon atunci când a cumpărat codeină de la farmacie.

În privința codeinei cumpărate, martorul relatează că inculpata nu i-a emis factură sau chitanță iar el nu prezenta rețetă medicală pentru cumpărarea de astfel de medicamente.

Martorul susține că știe o singură persoană cu numele de A., naționalitate română, înălțimea 170-175 cm, lucrează la o farmacie din apropierea magazinului „...” din București, iar potrivit procesului-verbal întocmit la data de 08 august 2005 (vol. I, fila 225 d.u.p.) o recunoaște pe inculpata A. la poziția nr. 2 de pe planșă fotografică.

În depoziția din data de 27 iunie 2008, martorul își menține declarația anterioară și declară că își recunoaște vocea de pe CD-ul ascultat, explicând expresiile „ mai poți munci ceva acolo” - dacă mai poate să-i vândă pastile de codeină; „ te-ai interesat acolo, ce mai poate fi făcut” - același lucru, dacă mai poate să-i facă rost și să-i vândă pastile de codeină.

Depoziția martorului este susținută de interceptările realizate în cauză, cu respectarea dispozițiilor art. 91

1

și urm. C. proc. pen., de declarațiile martorelor I. și J., facturile fiscale emise de SC K. SRL și SC L. SRL către SC F. SRL București.

Astfel, potrivit transcrierilor interceptărilor telefonice dintre inculpata A. și martorul G. (vol. 6 d.u.p., filele 274-275 și 283-284; convorbiri efectuate la 26 octombrie 2005 și la 11 noiembrie 2005) inculpata este apelată de martor și întrebată, în limbaj codificat pe care îl explică în declarația dată în cadrul comisiei rogatorii, dacă mai poate să-i procure codeină, inculpata răspunzându-i că momentan nu știe dar se va interesa rugându-l să-i lase un număr de telefon la care îl va contacta atunci când va avea vești.

Potrivit adresei din 25 august 2005 (vol. I d.u.p., fila 108) numărul de telefon la care a fost apelată inculpata de către martor aparține acesteia iar în perioada ianuarie 2004-martie 2004 această inculpată a fost sunată de mai multe ori de martorul G. (vol. I d.u.p., filele 84-90).

Împrejurarea că farmacia pe care o administra inculpata, situată în apropierea magazinului „...” din București, se aproviziona sistematic cu codină este demonstrată de înscrisurile depuse la vol. VII d.u.p. de societățile care distribuiau acest medicament farmaciilor cu care aveau astfel de contracte.

În aceeași ordine de idei, Tribunalul a reținut și declarațiile martorelor I. și J. (vol. V d.u.p., filele 33-48), ambele asistente de farmacie la SC F. SRL București administrată de inculpata A.

Cele două martore afirmă că au lucrat la farmacia SC F. SRL București începând cu anul 1996 până în 2007 când această unitate și-a încetat activitatea. În această perioadă de timp au făcut comenzi de medicamente de cel mult 1.000.000 lei vechi și când comenzile depășeau suma stabilită de inculpata A. primeau reproșuri, iar vânzările erau modice.

Referitor la comenzile de codeină fosfatică menționează martorele că numai inculpata se ocupa de acest aspect, însă rețin că, în medie, se comandau circa două cutii de câte 20 tablete fiecare o dată sau de două ori pe săptămână.

Totodată, se arată că bolnavii nu cumpărau mereu întreaga cantitate prescrisă de medic, situație în care menționau pe rețeta acestora cantitatea cumpărată și semnau, existând posibilitatea să revină și să cumpere restul, însă acest lucru nu se întâmpla.

Când se afla la farmacie, martorele au observat că inculpata era vizitată de diferite persoane cu care purta discuții însă nu cunosc numele respectivelor persoane și nici obiectul conversației.

Martora J. susține că începând cu anul 2003 sau 2004 a observat o îmbunătățire a situației materiale a inculpatei constând în achiziționarea unui autoturism de teren, de culoare gri metalizat.

Din coroborarea probatoriului analizat mai sus, Tribunalul a constatat că în perioada 2003-2004 inculpata A., în cadrul farmaciei SC F. SRL București pe care o administra, se aproviziona săptămânal cu codeină fosfatică din care o mică parte era vândută persoanelor care prezentau rețetă medicală, restul fiind comercializată în scopuri personale, aspect ce demonstrează cantitatea de 6.478 comprimate „codinum phosphatum” găsită asupra martorului G. de autoritățile din Republica Moldova la data de 10 septembrie 2004, precum și cantitatea de 4.278 pastile ce conțin preparatul medical „codeinum phosphatum” găsită cu ocazia efectuării percheziției domiciliare, de către autoritățile moldovene, la numitul M., pastile ce fac parte din lotul, de către Larofarm și din lotul cu seriile 4 (data fabricării 2003 și data expirării 2006) produs de Laboratorul Romedia București.

În acest sens, Tribunalul a reținut că aceste laboratoare distribuiau medicamentele către diverse societăți comerciale care le redistribuiau către cumpărătorii finali, inclusiv farmacia SC F. SRL cu sediul în București și administrată de inculpata A. (vol. VII-XI, d.u.p.).

Tribunalul a înlăturat apărarea formulată de inculpată că acest medicament se comercializa liber, fără rețetă întrucât, pe de o parte chiar asistentele care lucrau în farmacia respectivă au declarat că pacienții prezentau rețetă, iar pe de altă parte se are în vedere legislația în vigoare, și anume Legea nr. 73/1969; O.U.G. nr. 152/1999; Legea nr. 336/2002; Ordinul nr. 626/2001 al ministrului Sănătății, Ordinul nr. 251/240/292/2002 al ministrului Sănătății; toate aceste acte normative cuprinzând dispoziții referitoare la obligativitatea eliberării de către farmaciști a produselor stupefiante pe bază de prescripție medicală.

Or, din cuprinsul dosarului de urmărire penală (în situația în care de la farmacia în cauză au fost ridicate toate prescripțiile medicale), Tribunalul a constatat că, inculpata nu a pus la dispoziția organelor de urmărire penală și nici în cursul cercetării judecătorești, prescripțiile medicale pe baza cărora a eliberat produsele medicamentoase pentru care este necesară rețeta și care se reține în farmacie (O.U.G. nr. 152/1999, cu modificările și completările ulterioare, art. 3 alin. (2), lit. b) și c) în vigoare în perioada reținută).

În apărarea sa, inculpata a arătat că efectuarea comisiei rogatorii este nulă absolut, fiind încălcate dispozițiile art. 132 C. proc. pen., întrucât ofițerii de poliție din cadrul Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism au participat la efectuarea comisiei rogatorii în Republica Moldova.

Din cuprinsul actelor îndeplinite în cadrul comisiei rogatorii (vol. I, filele 211-262), s-a constatat că doi ofițeri din cadrul Direcției Generale de Combatere a Crimei Organizate au participat la efectuarea comisiei rogatorii dispusă prin Ordonanța nr. 507/D/P/2005, iar actele procedurale au fost îndeplinite de autoritățile competente din Republica Moldova, aspect care nu se încadrează în niciuna dintre situațiile prevăzute de art. 197 alin. (2) C. proc. pen., care atrag nulitatea actului îndeplinit cu încălcarea normelor de competență.

Tribunalul a mai avut în vedere și dispozițiile art. 58 din Tratatul dintre România și Republica Moldova, privind asistența juridică în materie civilă și penală, în care termenul de asistență juridică cuprinde și audierea martorilor, ceea ce nu exclude participarea autorităților unei părți contractante la efectuarea actului procedural pentru care s-a solicitat comisia rogatorie.

Infracțiunea prevăzută de art. 6 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.:

S-a reținut că au fost eliberate: rețeta din 15 iunie 2006 pe numele martorului P. (vol. 42, fila 190); rețeta din iunie 2005 pe numele martorei R. (vol. 44, fila 13); rețeta din 13 iunie 2005 pe numele martorului N. (vol. 41, fila 249) și rețeta din iunie 2005 pe numele martorei O. (vol. 43, fila 356).

Din declarațiile martorului N. s-a reținut că este înscris la medicul de familie B. și cu privire la rețeta din 13 iunie 2005, a declarat că nu a beneficiat de medicamentele prescrise în această rețetă și nu a luat niciodată codeină.

Martorul P. a afirmat că este înscris la medicul de familie B. și cu privire la rețeta din 15 iunie 2006, a declarat că nu a beneficiat de medicamentele prescrise în această rețetă.

În declarațiile sale, martora O. a susținut că este înscris la medicul de familie B. și cu privire la rețeta din iunie 2005 declară că nu a beneficiat de medicamentele prescrise în această rețetă.

Martora R. a declarat că este înscrisă la medicul de familie B. și în același timp este asistenta medicală a acestei inculpate, iar față de rețeta din iunie 2005, a arătat că a beneficiat de medicamentele înscrise în prescripția medicală.

Tribunalul a apreciat declarația acestei martore ca subiectivă față de împrejurarea că este angajata inculpatei B. (fiind evident făcută cu intenția de a o ajuta pe inculpată) iar, pe de altă marte, din ansamblul probelor administrate în cauză este singulară în ceea ce privește situația de fapt așa cum va fi analizată mai jos.

Din declarațiile acestor martori și din rețetele medicale atașate la dosarul cauzei, Tribunalul a reținut că inculpata B. (medic de familie) a prescris codeină pentru R. și N., xanax- pentru O., iar pentru P. au fost prescrise medicamente ce conțin „omeprazolam” și „tetrazepam”; toate rețetele au fost eliberate de inculpata A. la sediul farmaciei SC F. SRL Chiajna.

Tribunalul a reținut ca element material al infracțiunii prevăzute de art. 6 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 eliberarea, cu intenție, de droguri de mare risc pe baza rețetelor falsificate (martorii susțin că nu au beneficiat de medicamentele respective) numai în ceea ce privește rețetele din iunie 2005 pe numele martorei R. și din 13 iunie 2005 pe numele martorului N., întrucât acestea cuprind medicamentul codeină și este definit ca drog de mare risc potrivit tabelul II din Legea nr. 143/2000 coroborat cu art. 1 alin. (1) lit. c).

Referitor la celelalte rețete eliberate de inculpată și pentru care s-a reținut incidența dispozițiilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 și anume: rețeta din 15 iunie 2006 pe numele martorului P. și rețeta din iunie 2005 pe numele martorei O., tribunalul le-a înlăturat, întrucât sunt cuprinse tabelul III din lege care definesc drogurile de risc (legea sancționează numai eliberarea de droguri de mare risc pe bază unei rețete falsificate sau fără a fi necesară din punct de vedere medical).

În concluziile scrise, depuse la dosarul de instanță, inculpata A. a arătat că infracțiunea prevăzută de art. 6 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 este absorbită în conținutul constitutiv al infracțiunii prevăzută de art. 2 din Legea nr. 143/2000, iar condamnarea sa pentru această faptă ar duce la încălcarea principiului „ne bis in idem”, potrivit căruia nimeni nu poate fi urmărit penal, judecat și condamnat de două ori pentru aceeași faptă.

Examinând elementul material al celor două infracțiuni, Tribunalul a constatat că cele două texte încriminatoare au în vedere situații distincte, astfel încât nu a împărtășit punctul de vedere al inculpatei.

Infracțiunea prevăzută de art. 2 din Legea nr. 143/2000 în elementul său material descrie împrejurările/activitățile care odată realizate încalcă norma penală iar persoana care le-a săvârșit răspunde penal; în cauza de față elementul material al infracțiunii îl reprezintă vânzarea de către inculpată a medicamentului codeină.

În concret, raportat la speța de față se observă că în realizarea elementului material al acestei infracțiuni inculpata se aproviziona constant cu medicamentul codeină pe care l-a vândut fără prescripție medicală, deși legislația în vigoare interzicea acest lucru.

În ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 6 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 se observă că elementul material îl reprezintă eliberarea de droguri de mare risc pe baza unei rețete medicale prescrise fără să fie necesară din punct de vedere medical sau a unei rețete medicale falsificate.

Prin urmare, diferența dintre cele două infracțiuni constă în existența unei rețete pentru care se cunoaște că este falsă ori nu este necesară din punct de vedere medical și cu toate acestea farmacistul procedează la eliberarea de droguri de mare risc, iar în privința infracțiunii reglementată de art. 2, drogurile de mare risc se vând efectiv fără a fi condiționate de existența unei prescripții medicale.

Așa cum s-a reținut anterior, în cadrul acestei infracțiuni, inculpata a acționat ca urmare a unei înțelegeri cu inculpata B. care prescria fictiv rețete și apoi erau decontate de către inculpata A. de la Casa pentru Asigurări de Sănătate Ilfov.

Prin urmare, elementul material al celor două infracțiuni este diferit, legiuitorul sancționând activități infracționale diferite, astfel încât principiul „ne bis in idem” nu are aplicabilitate în cauza dedusă judecății.

Infracțiunea prevăzută de art. 288 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și infracțiunea prevăzută de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.:

Din analiza materialului probator administrat în cauză: declarațiile inculpatei din cursul urmăririi penale - vol. V, filele 64-80; rapoarte de constare tehnico-științifică - vol. III, filele 47-201; Ordinul comun Casa Națională pentru Asigurări de Sănătate/C.M.R. nr. 269/79 din 12 octombrie 2001 publicat în M. Of. nr. 22 bis din 15 ianuarie 2002; transcrierea interceptărilor telefonice efectuate în cauză; declarațiile martorilor din cursul procesului penal, Tribunalul a reținut următoarele:

Inculpata A. a declarat că, până în luna mai 2007, a funcționat SC F. SRL București unde a avut ca asistente farmacie pe numitele I. și J., iar din luna martie 2005 a început activitatea la SC F. SRL Chiajna, județul Ilfov, locație în care a lucrat singură ca farmacist.

Aceeași inculpată a declarat că, funcționarii de la Casa pentru Asigurări de Sănătate Ilfov cunoșteau plafonul pe care îl avea pentru punctul farmaceutic din Chiajna și le-a comunicat medicilor, pacienților și asiguraților că pot ridica medicamente de la această farmacie, deoarece avea plafon lunar disponibil, maximul plafonului lunar pe care l-a avut în anul 2005 fiind de aproximativ 500 milioane lei vechi.

Cu privire la aceste aspecte, inculpata A. a arătat că, în anul 2005, imediat după ce a deschis punctul farmaceutic din Chiajna, a fost la sediul Colegiului Medicilor din Ilfov, situat lângă Casa pentru Asigurări de Sănătate Ilfov și a rugat-o pe inculpata B., președinta acestui colegiu, să comunice medicilor că farmacia pe care o administrează este nou înființată și are plafon pentru medicamente. Acest lucru s-a întâmplat în februarie 2005, atunci când a încheiat contractul cu Casa pentru Asigurări de Sănătate Ilfov, iar în afara președintelui acestui colegiu al medicilor, au luat la cunoștință despre respectivele aspecte și inculpata C., precum și o altă doamnă doctor a cărui nume nu-l mai reține.

Ulterior, din materialul probator administrat în cauză, inclusiv din procesele verbale de redare a comunicărilor telefonice interceptate în cauză în baza autorizațiilor emise de instanță, s-a stabilit că această doamnă doctor despre care nu își aduce aminte inculpata A. este inculpata D.

Totodată, inculpata A. a declarat că, din momentul respectiv până în anul 2007 s-a întâlnit cu aceeași medici, inculpatele B. și C., în mai multe rânduri, ocazii cu care a primit de la acestea mai multe rețete medicale, pe care erau semnăturile și parafele respectivilor medici, precum și ștampilele cabinetelor medicale unde își desfășurau activitatea, iar uneori inculpata A. s-a întâlnit cu aceeași medici la Chiajna sau chiar în București, atunci când s-a deplasat în locurile stabilite pentru a primi rețetele medicale.

Inculpata A. a mai declarat că, în funcție de urgențele pe care le aveau acești doi medici le aducea medicamentele în două sau trei zile sau în cel mult o săptămână, iar o parte din rețetele medicale primite de la aceștia, erau completate la rubrica asiguratului, acolo unde nu erau făcute completări, chiar această inculpată a procedat la completarea lor cu datele asiguratului.

În continuare, inculpata A. a afirmat că, de fiecare dată a primit de la acești doi medici, câte două exemplare ale rețetelor medicale, unul alb pe care trebuia să-l înainteze la Casa pentru Asigurări de Sănătate Ilfov, iar celălalt roz sau portocaliu care a rămas la Farmacia din Chiajna administrată de această inculpată.

Cu privire la modalitatea în care elibera medicamentele, inculpata A. a arătat că, la farmacie avea un program în care introducea codul numeric personal al asiguraților de sănătate și dacă era greșit, atunci programul o avertiza, situație în care această inculpată corecta codul numeric personal menționat de medic pe rețetă prin completarea cifrei sau cifrelor necorespunzătoare, astfel încât rețeta medicală să fie validată pentru decontarea medicamentelor de către Casa pentru Asigurări de Sănătate Ilfov, apoi codul real îl valida la calculator.

Aceeași inculpată a precizat că, în programul calculatorului de la farmacie a introdus numărul și seria rețetei medicale, numărul foii de observație al asiguratului, denumirea Casei de Asigurări de Sănătate Ilfov, codul numeric personal al asiguratului, data de eliberare a rețetei, codul parafei medicului scris pe rețetă și denumirea medicamentelor, iar în cazul în care este greșit C.N.P. - ul asiguratului, calculatorul arata eroare, situație în care această inculpată aducea corecțiile necesare, deși respectivele completări trebuiau să fie făcute de către medicul care a eliberat rețeta.

Datele reale pe care le-a introdus această inculpată în calculator erau stocate pe o dischetă, apoi aceeași inculpată preda lunar la Casa pentru Asigurări de Sănătate Ilfov respectiva dischetă împreună cu un exemplar printat al datelor de pe dischetă și un exemplar al rețetelor medicale, în original.

Inculpata A. a afirmat că, lucrătorii de la Casa pentru Asigurări de Sănătate Ilfov, după ce primeau aceste documente și discheta, verificau corespondența între medicamentul prescris de medic și cel comercializat de farmacie, fără a exista cazuri în care această casă de asigurări să fi restituit rețete cu coduri numerice greșite sau pentru alte neconcordanțe, deși au existat completări făcute ilegal pe rețetele medicale.

Referitor la modificările pe care inculpata A. le-a făcut pe rețetele medicale, aceasta a precizat că, în situația în care ultima cifră a codului numeric personal scris pe rețete era greșit, prin modificarea ultimei cifre, uneori chiar prin mai multe încercări găsea codul ce era validat de calculator, dar niciodată nu a avut probleme legate de faptul că, în evidența din calculator, figurau codurile numerice ale unor persoane decedate.

Tribunalul a reținut că potrivit Ordinului comun Casa Națională pentru Asigurări de Sănătate/C.M.R. nr. 269/79 din 12 octombrie 2001, art. 101 teza a II-a obligația de a completa prescripțiile medicale revine medicului iar „toate datele vor fi scrise lizibil, fără modificări,ștersături sau adăugiri. În cazul în care o modificare este absolut necesară, această mențiune va fi semnată și parafată”.

Din examinarea rețetelor atașate la dosarul de urmărire penală, niciuna dintre rețetele care prezintă modificări nu îndeplinește condiția impusă de Ordinului comun Casa Națională pentru Asigurări de Sănătate/C.M.R. nr. 269/79 din 12 octombrie 2001.

Or, în situația în care inculpata recunoaște că atunci când existau neconcordanțe între datele înscrise în rețetele pe care le primea de la inculpatele B., C. și D. și programul informatic de care dispunea la farmacia din Chiajna pe care o administra, proceda la rectificarea acestora și înainta rețetele, astfel modificate, către Casa pentru Asigurări de Sănătate Ilfov, rezultă fără dubiu existența infracțiunii prevăzute de art. 288 C. pen.

Împrejurarea că inculpata, căreia i s-au adus la cunoștință dispozițiile art. 70 alin. (2) C. proc. pen., a recunoscut că a modificat C.N.P.-ul rețetelor (gratuite sau compensate) primite spre eliberare astfel încât să corespundă programului informatic pe care îl deținea în cadrul farmaciei pe care, apoi, le trimitea spre decontare, aspect consemnat în depozițiile din cursul urmăririi penale va fi folosit împotriva acesteia.

Nu în ultimul rând, Tribunalul a avut în vedere rapoartele de constatare tehnico-științifice grafoscopică din care rezultă că scrisul de completare a rubricii nr. 6 din toate rețetele medicale supuse constatării tehnico-științifice și a rubricii nr. 5 din unele rețete medicale a fost executat de către inculpata A., dar și de medicii cercetați în cauză.

Această probă este corelată cu depozițiile martorilor audiați în cursul procesului penal care relatează că nu au beneficiat de medicamentele prescrise în rețetele de la dosarul cauzei, nu au fost niciodată la vreo farmacie din localitatea Chiajna pentru a-și ridica rețetele și, ca atare, completarea rubricilor nr. 5 (se completează de asigurat în momentul ridicării medicamentelor) și nr. 6 (se completează de farmacist în momentul eliberării medicamentelor către asigurat) a fost efectuată fictiv de medicii care au prescris acele medicamente, precum și de inculpata A.

Infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.:

Din declarațiile martorilor audiați atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul cercetării judecătorești, a rezultat că aceștia au fost înscriși pe listele medicilor de familie, respectiv inculpatele din această cauză, B., C. și D.

Din aceleași declarații, a rezultat că, niciunul dintre martori nu a beneficiat de tratamentul medical prescris în rețetele atașate dosarului de urmărire penală și că nu s-au deplasat niciodată în localitatea Chiajna pentru a-și ridica medicamentele prescrise de medicul de familie.

De asemenea, martorii au susținut că deși numele lor este trecut în rețetele medicale, nu își recunosc semnătura și scrisul, iar seria, numărul B.I./C.I. și C.N.P.-ul nu le aparțin.

Totodată, s-a relatat de către martori că, în perioada reținută în rechizitoriu, 2005-2007, nu s-au prezentat la cabinetele medicului de familie, întrucât nu au prezentat nicio afecțiune, iar diagnosticul menționat în rețetele medicale este fictiv, deoarece în evidențele medicale nu au figurat niciodată cu asemenea probleme de sănătate.

Tribunalul a mai avut în vedere transcrierea interceptărilor telefonice de la dosarul cauzei (vol. VI, filele 176-299) din care rezultă modalitatea în care acționau inculpatele pentru a realiza scopul infracțional, respectiv fraudarea sistemului de sănătate din cadrul Casei de Asigurări de Sănătate Ilfov.

Din cuprinsul convorbirilor telefonice, s-a constatat că exista o înțelegere între inculpata A., care avea calitatea de farmacist și administra farmacia SC F. SRL Chiajna, și inculpatele B., C. și D., cu calitatea de medic de familie, referitoare la modul în care eliberau rețetele spre a fi decontate de Casa pentru Asigurări de Sănătate Ilfov.

Astfel, inculpatele B., C. și D. completau rețetele, în mod fictiv, pe numele persoanelor pe care le aveau în evidențele cabinetelor medicale după care se deplasau la farmacia administrată de inculpata A. ori se întâlneau cu aceasta în București sau alte locații, inclusiv la locuința acestei inculpate, și i le lăsau în vederea întocmirii borderourilor pentru decontare.

Inculpatele B., C. și D. lăsau spații libere în registrele de evidență cu privire la pacienții care se prezintă în fiecare zi la cabinetul medical pentru a înregistra anumite nume și a elibera fictiv rețetele.

Atunci când au existat unele suspiciuni din partea Casei de Asigurări de Sănătate Ilfov cu privire la decontarea medicamentelor efectuată de inculpata A. (existând posibilitatea reducerii plafonului acordat farmaciei pe care o administra), aceasta din urmă lua legătura cu celelalte inculpate transmițându-le să nu scrie deocamdată nimic pentru a vedea ce face cu plafonul alocat pentru decont.

O altă variantă aleasă de inculpată, constă în întocmirea unei liste de medicamente de către medicul de familie pe care să le procure inculpata, scopul fiind de a-i aduce ulterior rețete cu respectivele medicamente, pe care să le vândă medicul de familie iar banii obținuți să-i rămână acestuia și cea de-a doua inculpată, A., să încaseze de la Casa pentru Asigurări de Sănătate Ilfov sumele aferente prin decontarea lor, ca medicamente compensate.

Tot din convorbirile telefonice, a rezultat că inculpatele își împărțeau banii decontați de Casa pentru Asigurări de Sănătate Ilfov, în funcție de numărul rețetelor eliberate fictiv și de prețul medicamentelor.

Tribunalul a mai avut în vedere și raportul de constatare tehnico-științifică întocmit în aprilie 2008 prin care s-a stabilit un prejudiciu în sumă de 410.499,92 lei, precum și raportul de constatare tehnico-științifică întocmit la 05 martie 2009 în care a fost stabilit prejudiciul total (în funcție totalitatea rețetelor fictive) produs Casei de Asigurări de Sănătate Ilfov, în sumă de 638.371,17 lei (în această sumă sunt incluse și rețetele eliberate de persoanele în privința cărora s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală, urmând ca prejudiciul să fie analizat pe fiecare inculpată).

Infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003:

Din declarațiile inculpatelor A. și C., din cursul urmăririi penale, precum și din declarațiile inculpatelor B. și D., din cursul urmăririi penale și din cursul cercetării judecătorești, Tribunalul a reținut că s-au cunoscut în cursul anului 2005, când a fost deschisă farmacia SC F. SRL Chiajna.

Astfel, inculpata C. (vol. V) arată că a cunoscut-o pe inculpata A. prin intermediul inculpatei B., care ocupa funcția de președinte al medicilor din județul Ilfov, și care i-a dat numărul de telefon al acestei inculpate.

Prin intermediul telefonului, îi comunica inculpatei că are rețete compensate și stabileau modalitatea de întâlnire pentru a-i preda rețetele și, apoi, pentru a primi medicamentele.

Inculpata D. a arătat că a cunoscut-o pe inculpată în vara anului 2005 și a îndrumat pacienții către farmacia din Chiajna, întrucât în localitatea Dobroiești, unde își desfășura activitatea, nu exista farmacie și, în acest mod, se evitau deplasările în București pentru achiziționarea de medicamente.

Inculpata B. a susținut, la rândul său, că a cunoscut-o pe inculpata A. în anul 2005 și îndruma pacienții cărora le prescria medicamente compensate/gratuite către farmacia administrată de ultima inculpată, numai în măsura în care celelalte farmacii își epuizau stocul.

Dacă în privința momentului în care au cunoscut-o pe inculpata A. cele trei inculpate, cu calitatea de medic de familie, nu există neconcordanțe între susținerile lor și celelalte mijloace de probă administrate în cauză, Tribunalul a constatat că motivele invocate de inculpate care au stat la baza relațiilor dintre ele, nu sunt susținute de probele administrate în cursul procesului penal.

Astfel, din transcrierea convorbirilor telefonice, a rezultat fără dubiu că între aceste inculpate exista o coeziune psihică în realizarea activității infracționale, respectiv completarea și eliberarea de rețete fictive - compensate sau gratuite - de inculpatele B., C. și D. și predarea acestora, în modalitățile descrise anterior, către inculpata A. pentru a fi decontate de Casa pentru Asigurări de Sănătate Ilfov și, ulterior, împărțirea sumelor obținute, la momentul efectuării plății de către casa de asigurări.

De asemenea, Tribunalul a avut în vedere depozițiile martorilor audiați în cauză care afirmă că nu au beneficiat de medicamentele înscrise în rețete și nu s-au deplasat în localitatea Chiajna pentru a ridica niciodată vreo prescripție medicală.

Prin urmare, în concordanță cu accepțiunea textului incriminator, grupul infracțional organizat există în cauză, inculpatele (patru persoane) au acționat coordonat, fiecare a întreprins activități determinate, faptele infracționale convenite prezintă gravitate și ele au antrenat obținerea de foloase materiale ilicite (Decizia penală nr. 3238 din 14 octombrie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție).

Din analiza materialului probator administrat, a rezultat fără dubiu că inculpata A., la momentul la care a înființat farmacia din localitatea Chiajna, a adus la cunoștință inculpatelor B., C. și D. limita plafonului disponibil stabilit de către casa de asigurări și a inițiat grupul infracțional organizat, având ca scop fraudarea Casei de Asigurări de Sănătate Ilfov, la care, ulterior, au aderat și celelalte inculpate.

Tribunalul a mai avut în vedere și momentul la care inculpatele C., B. și D. au început completarea de rețete compensate fictive, martie 2005; momentul de decontare de către Casa pentru Asigurări de Sănătate Ilfov prin intermediul farmaciei SC F. SRL Chiajna a acestor rețete, perioadă care coincide cu cea declarată de inculpata A., precum și cu relațiile furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului când spațiul din localitatea Chiajna a fost închiriat la data de 24 noiembrie 2004 (până în martie 2005 spațiul a necesitat lucrări de amenajare, aspect ce rezultă din contractul din data de 28 februarie 2005 încheiat cu Casa pentru Asigurări de Sănătate Ilfov; când farmacia și-a început efectiv activitatea, vol. IV, filele 25-30).

Prin corelarea acestor elemente de timp, a rezultat că inculpata A. a inițiat gruparea infracțională la care, ulterior, au aderat inculpatele B., C. și D.

Un alt element care confirmă că inculpata A. a inițiat gruparea infracțională rezultă și din convorbirea din data de 26 octombrie 2005, dintre această inculpată și inculpata B., când i se relatează că directorul casei de asigurări este nemulțumit de faptul că farmacia SC F. SRL din Chiajna este închisă, iar rețetele erau făcute „ tocmai să stea doamna farmacistă acasă bine merci”.

Rezultă că inculpata A. nu era preocupată de respectarea programului de lucru, în condițiile în care pusese la punct un sistem care îi asigura un câștig mare, facil și ilegal.

Judecătorul fondului a concluzionat că, în drept:

Faptele inculpatei A., constând în aceea că, în cursul anilor 2003-2004, în mod repetat, aceasta a vândut, fără drept, diferite cantități de „codeinum phosphatum” (aproximativ 10.000 comprimate de 0,015 gr./comprimat), în raza municipiului București, încasând importante sume de bani, cumpărător fiind numitul G. din Chișinău, Republica Moldova, asupra căruia, autoritățile din această țară, la data de 10 septembrie 2004 au găsit 6.478 comprimate „codeinum phosphatum” întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic ilicit de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Faptele aceleași inculpate de a elibera, cu intenție, în perioada 2005 - 2007, în mai multe rânduri, droguri de mare risc (codeină), pe baza unor rețete medicale prescrise fictiv de către inculpata B. fără ca aceasta să fie necesară din punct de vedere medical, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de eliberare de droguri de mare risc pe baza unei rețete medicale falsificate și prescrise de medic fără ca aceasta să fie necesară din punct de vedere medical, prevăzute de art. 6 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

Faptele inculpatei A. de a falsifica în perioada 2005 - 2007 rețetele medicale prescrise fictiv de către inculpatele B., C. și D., în sensul de a le modifica C.N.P.-urile asiguraților astfel încât rețetele să fie validate de sistemul informatic al farmaciei și al Casei de Asigurări de Sănătate Ilfov, precum și de a primi în mod repetat asemenea rețete cunoscând că sunt false, completându-le în exercitarea atribuțiilor de serviciu cu datele necesare pentru eliberarea fictivă a medicamentelor, activități de natură să producă consecințe juridice, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 288 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Faptele inculpatei A. de a transmite Casei de Asigurări de Sănătate Ilfov în fiecare lună, în perioada martie 2005 - august 2007, asemenea înscrisuri oficiale (rețete medicale - imprimante tipizate, înseriate și numerotate, producătoare de consecințe juridice), cunoscând că sunt false, împreună cu borderourile și factura fiscală, pentru decontarea medicamentelor eliberate fictiv de către această inculpată și luarea măsurilor necesare în vederea decontărilor întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Faptele inculpatei A. de inducere în eroare, în mod repetat, în perioada 2005-2007, prin modalitățile menționate mai înainte, a Casei de Asigurări de Sănătate Ilfov, prezentând ca adevărate aspectele mincinoase prezentate în rețete, borderouri și facturi fiscale, în scopul de a obține pentru sine și ceilalți membri ai grupului infracțional organizat un folos material injust, respectiv sume importante de bani, pricinuind în acest mod o pagubă bugetului de stat al asigurărilor sociale în sumă de 495 887,98 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatei A. de a constitui și sprijinii grupul infracțional organizat, în perioada 2005-2007, format din aceasta și inculpatele B., C. și D. în realizarea activităților menționate mai înainte, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de constituire și sprijinire a unui grup infracțional organizat, prevăzută și pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

Cu privire la inculpata B.:

Infracțiunile prevăzute de art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și de art. 291 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.:

Din declarațiile martorilor audiați în cursul urmăririi penale (vol. 41-45, d.u.p.) și în cursul cercetării judecătorești (vol. 3 și 4, dosar instanță) rezultă că, în calitatea sa de medic de familie, inculpata B. a completat rețete medicale compensate/gratuite, în mod fictiv, pe numele pacienților pe care îi avea înscriși în listele cabinetului său.

Rețetele completate fictiv la transmitea inculpatei A. care, după întocmirea documentației necesare, le depunea la Casa pentru Asigurări de Sănătate Ilfov pentru decontare iar suma obținută era împărțită cu inculpata B.

Astfel, din declarația numitei S., mama numitului T., a rezultat că, fiul său, nu a beneficiat de medicamentele prescrise de inculpata B. la data de 18 iulie 2006 în rețeta medicală, nu a fost niciodată în com. Chiajna, județul Ilfov pentru a ridica medicamente de la vreo farmacie, nu a împuternicit vreo persoană cu numele U. să ridice vreun medicament pentru fiul său (vol. 41 filele 30, 33).

Din declarațiile martorului V., mama numitului X., a rezultat că, fiul său, nu a beneficiat de medicamentele prescrise de inculpata B. la datele de 13 ianuarie 2006 și 27 august 2006 în rețetele medicale, deși figurează numele său nu a completat datele de identificare de la rubrica 5 din aceste rețete, nu cunoaște cine a completat respectivele date și cine a semnat în numele său, nu a fost niciodată în com. Chiajna, județul Ilfov, pentru a ridica medicamente de la vreo farmacie și nu cunoaște cine a ridicat medicamentele prescrise (vol. 41 filele 39-47).

În rețeta eliberată de inculpata B. la data de 04 mai 2006 pentru martorul Y., ultima cifră a C.N.P.-ului acestei persoane este modificată vizibil, respectiv din cifra 7 s-a făcut cifra 9, iar această rețetă a fost acceptată de către inculpata A. cu modificarea nesemnată și neparafată de medic și de inculpata Z. care a verificat lotul de rețete din luna mai 2006 și a validat rețeta modificată în acest fel pentru decontul medicamentelor compensate.

Martora Y. a declarat că nu a beneficiat de medicamentele prescrise în rețetă, iar la rubrica referitoare la persoana căruia i s-au eliberat medicamentele figurează mama sa, V.

Fiind audiată mama acesteia, în calitate de martor, a declarat că este înscrisă la acest medic de familie, respectiv inculpata B., iar acest martor nu a completat și semnat rețeta în cauză la rubrica privind persoana căreia i s-au eliberat medicamentele, C.N.P.-ul de la această rubrică nu-i aparține, fiica sa nu a fost vreodată diagnosticată cu amigdalită și nu a ridicat vreodată medicamentele prescrise (vol. 41, filele 48-54).

Din declarația martorei A.A., mama numitului B.B., a rezultat că, fiul său, nu a beneficiat de medicamentele prescrise de inculpata B. la data de 24 ianuarie 2006 în rețeta medicală, deși figurează numele fiului său nu a completat datele de