ÎCCJ, decizie (scj.ro #85396)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #85396) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Persecutat
etnic. Copil născut în timpul refugiului părinților
O.G.
nr. 105/1999
H.G.
nr. 127/2000
Prin persoană persecutată
trebuie înțeleasă atât persoana care a suferit acele persecuții în mod
nemijlocit, cât și acelea care au suferit persecuțiile respective în mod
indirect, prin consecințele care s-au răsfrânt nemijlocit asupra lor.
Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinții lor
s-au refugiat sau au fost strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive
etnice și au suferit astfel toate consecințele nefavorabile ce au decurs din
această situație.
(Secția de contencios administrativ, decizia nr.4104 din
25 noiembrie 2003)
Reclamantul F.I. a solicitat anularea Hotărârii nr.8465 din 17 martie 2003,
emisă de Casa Județeană de Pensii Cluj și obligarea acesteia să-i acorde
drepturile prevăzute de O.G. nr.105/1999, întrucât are calitate de
persoană refugiată, fiind născut în refugiu.
Curtea de Apel Cluj, Secția comercială și de contencios administrativ a admis
acțiunea așa cum a fost formulată.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs Casa Județeană de Pensii Cluj,
susținând, în esență, nelegalitatea acesteia, în raport de
prevederile H.G. nr.127/2002 care prevăd necesitatea ca persoana să-și fi schimbat
domiciliul și să fi suferit persecuții etnice, ori localitatea Bădeni, unde s-a
născut intimatul reclamant aparține statului român.
Recursul este nefondat.
Este necontestat faptul că reclamantul s-a născut la data de 8 iulie 1944
în localitatea Bădeni, județul Cluj, în perioada strămutării părinților
săi.
Potrivit
art.1 din O.G. nr.105/1999, aprobată prin Legea nr.189/2000, beneficiază de
prevederile acestui act normativ persoana, cetățean român, care în perioada 6
septembrie 1940 – 6 martie 1945 a suferit persecuții etnice, aflându-se
în una dintre cele 6 situații enumerate.
Din interpretarea teleologică a prevederilor ordonaței, rezultă că atât
obiectul, cât și scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi
compensatorii pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate de
regimurile respective în perioada arătată, din motive etnice.
Având în vedere că legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să
se bucure toate persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit
consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice, prin persoană
persecutată trebuie înțeleasă atât persoana care a suferit acele
persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea care au suferit persecuțiile
respective în mod indirect, prin consecințele care s-au răsfrânt nemijlocit
asupra lor.
Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinții lor
s-au refugiat sau au fost strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive
etnice și au suferit astfel toate consecințele nefavorabile ce au decurs din
această situație.
Or, în cauză este de necontestat că reclamantul, care s-a născut ulterior datei
la care părinții săi au fost nevoiți să se refugieze din localitatea de
domiciliu, a suferit aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii pe care
le-a suferit familia sa, ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate.
Că legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii tuturor celor care au
fost victimele și/sau au avut de suferit ca urmare a persecuțiilor din motive
etnice, rezultă și din împrejurarea că astfel de drepturi au fost
acordate prin art.3 din O.G.nr.105/1999 și soțului supraviețuitor.
Deci, dacă legiuitorul a înțeles să acorde o indemnizație lunară soțului
supraviețuitor, care nu a suferit persecuțiile și nici consecințele
persecuțiilor din motive etnice,
a fortiori
trebuie să beneficieze de
aceleași drepturi compensatorii copilul care fiind născut în perioada
refugiului, a suferit în mod direct toate consecințele nefavorabile care s-au
răsfrânt asupra familiei sale ca urmare a persecuțiilor etnice.
Soluția Curții de apel fiind legală și temeinică, recursul a fost respins ca
neîntemeiat.