ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 40/2019

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 05 decembrie 2017, sub nr. x/2017, reclamantul Municipiul Slatina - prin Primar a chemat în judecată pe pârâții A. și B., pentru ca, prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța în cauză, să se dispună obligarea pârâților, în solidar, la plata debitului restant de 629,29 RON, reprezentând cota de contribuție pentru lucrările de reabilitare termică la imobilul aparținând pârâtului, cu dobânzi și majorări de întârziere.

Prin Sentința civilă nr. 771/2018 din 19 februarie 2018, Judecătoria Slatina a admis în parte cererea formulată de reclamantul Municipiul Slatina - prin Primar, în contradictoriu cu pârâții A. și B. Au fost obligați pârâții, în solidar, către reclamant la plata sumei de 530,88 RON, reprezentând avans reabilitare și debit pentru 2015 și 2016 și la dobânda legală aferentă debitului, calculată de la data scadenței și până la data plății efective. A fost respinsă cererea reclamantului de obligare a pârâților la cheltuieli de judecată, ca neîntemeiată.

Prin Decizia nr. 619/2018 din 21 iunie 2018, pronunțată de Tribunalul Olt, secția I civilă, a fost respins apelul declarat de apelantul-reclamant Municipiul Slatina - prin Primar, împotriva Sentinței civile nr. 771/2018 din 19 februarie 2018, ca nefondat.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, la data de 10 septembrie 2018.

Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, excepția necompetenței materiale asupra căreia, în temeiul art. 132 C. proc. civ. raportat la art. 494 din același cod, reține următoarele:

Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunțate de Tribunalul Olt, secția I civilă, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat prin Decizia nr. 18/2018 din 01 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2018 și publicată în M. Of. nr. 965/14.11.2018:

"În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 și art. 483 din C. proc. civ., competența de soluționare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunțate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunțării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curții Constituționale, publicate în M. Of. nr. 582/20.07.2017, revine curților de apel."

Potrivit dispozițiilor art. 97 pct. 1 din C. proc. civ., "Înalta Curte de Casație și Justiție judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege".

Așadar, prima teză a acestui text a atribuit instanței supreme competența de soluționare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor curților de apel.

A doua teză a art. 97 pct. 1 din C. proc. civ. se referă la alte hotărâri, cum sunt cele ale Consiliului Superior al Magistraturii, ale Biroului Electoral Central, ale secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, în care instanței supreme îi revine competența de a soluționa recursuri, constituită fie în complet al unei secții, fie în Completul de 5 Judecători.

Organizarea ierarhică a instanțelor judecătorești, ce rezultă din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și art. 94 - 97 din C. proc. civ., presupune ca învestirea instanțelor de control judiciar să se facă din treaptă în treaptă, instanțele superioare învestite cu soluționarea unei căi de atac de reformare putând infirma soluțiile pronunțate de instanțele inferioare.

Astfel, în condițiile reglementării actuale, competența trebuie atribuită prin aplicarea principiului organizării judecătorești în sistem ierarhic de tip piramidal, pentru a se împlini dezideratul realizării de către instanțe a controlului judiciar din treaptă în treaptă, dispozițiile legale relevând că un atare sistem, în materie procesual civilă, nu a fost abandonat prin noul C. proc. civ.

Înalta Curte are, de asemenea, în vedere dispozițiile art. 517 alin. (4) din C. proc. civ., potrivit cărora:

"Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I."

De aceea, în condițiile pronunțării deciziei recurate de către Tribunalul Olt, secția I civilă, competența de soluționare a recursului aparține Curții de Apel Craiova, instanță în favoarea căreia aceasta urmează să fie declinată, în temeiul art. 132 alin. (1) și (3) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Declină competența de soluționare a recursului declarat de recurentul-reclamant Municipiul Slatina prin primar împotriva Deciziei nr. 619/2018 din 21 iunie 2018, pronunțate de Tribunalul Olt, secția I civilă, în favoarea Curții de Apel Craiova.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 ianuarie 2019.

GGC - NN