ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 255/2017
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 255/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Decizia nr. 255/2017
Deliberând asupra contestației de față, în baza lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 33 din data de 02 martie 2017 pronunțată în Dosarul nr. x/33/2017, Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, a admis cererea formulată de autoritățile judiciare din Italia cu privire la executarea mandatului european de arestare emis la data de 17 februarie 2017 de către magistratul de grad I de evaluare profesională dr. A. din cadrul Tribunalului din Vallo Della Lucania - Biroul GIP - Italia în vederea efectuării urmăririi penale pe numele a persoanei solicitate B., și, în consecință:
În baza art. 103 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 rep. și modific. prin Legea nr. 300/2013, a dispus predarea persoanei solicitate către autoritățile judiciare din Italia și a menținut măsura arestării provizorii în vederea predării persoanei solicitate luată prin Încheierea penală nr. x/HI din 21 februarie 2017 a Curții de Apel Cluj, în vederea predării, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 08 martie 2017 ora 09:40 până la data de 06 aprilie 2017 ora 09:40.
A constatat că persoana solicitată B. nu a fost de acord cu predarea sa către autoritățile judiciare din Italia.
A constatat că persoana solicitată B. nu a renunțat la regula specialității conform art. 103 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 rep. și modif. prin Legea nr. 300/2013.
În baza art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 și modif. prin Legea nr. 300/2013, cetățeanul român, respectiv persoana solicitată a fost predat cu condiția ca, în cazul în care se va pronunța o pedeapsă privativă de libertate față de acesta, să fie transferat în România pentru executarea pedepsei.
A constatat că persoana solicitată B. a fost reținută din data de 21 februarie 2017 ora 09:40 și până la data de 22 februarie 2017 ora 09:40.
În baza art. 87 din Legea nr. 302/2004 rep. și modif. prin Legea nr. 300/2013 cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că prin propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în baza art. 101 alin. (4) din Legea nr. 302/2004 modificată prin Legea nr. 300/2013 s-a solicitat luarea măsurii arestării provizorii în vederea predării față de persoana solicitată B., de cetățenie română, pe o durată de 15 zile, începând de la data expirării reținerii, în vederea comunicării și traducerii mandatului european de arestare pentru predarea acesteia autorităților judiciare din Italia, cu motivarea că sesizarea are la bază semnalarea din Sistemul Informatic Schengen, transmisă prin Inspectoratul General al Poliției Române, Centrul de Cooperare Polițienească Internațională - Biroul Sirene, cu adresa din 20 februarie 2017 înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în data de 21 februarie 2017, cu privire la faptul că: autoritățile judiciare din Italia au solicitat arestarea acesteia în vederea predării, ca urmare a emiterii unui mandat european de arestare pentru săvârșirea infracțiunii de furt în formă organizată, prev. de art. 99, 61, 625 C. pen. italian, constând în aceea că, în data de 01 februarie 2017, în localitatea Vallo della Lucania, din Italia, pe timp de noapte, împreună cu mai mult de 3 persoane, prin efracție și dezactivarea sistemului de alarmă, a pătruns în Catedrala San Pantaleo, de unde a sustras, cu scopul însușirii pe nedrept, aproximativ 10 kg de obiecte din aur.
S-a procedat la depistarea, identificarea și ulterior audierea persoanei solicitate B. de către procuror.
Prin ordonanța din data de 21 februarie 2017 a Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în temeiul art. 101 alin. (2) și (3) raportat la art. 100 din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, modificată prin Legea nr. 300/2013, s-a dispus reținerea persoanei solicitate pe o durată de 24 de ore, începând cu data de 21 februarie 2017, ora 09:40, până la data de 22 februarie 2017, ora 09,40.
Prin Încheierea penală nr. x/HI din 21 februarie 2017 a Curții de Apel Cluj, în baza art. 101 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 302/2004 rep. și modif. prin Legea nr. 300/2013 a fost admisă propunerea de arestare provizorie în vederea predării a persoanei solicitate a persoanei solicitate B., formulată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în baza Semnalării introduse în SIS, transmisă prin Inspectoratul General al Poliției Române, Centrul de Cooperare Polițienească Internațională - Biroul Sirene, cu adresa din 20 februarie 2017, s-a dispus luarea măsurii arestării provizorii în vederea predării pe o durată de 15 de zile, începând cu data de 22 februarie 2017, ora 09,40 până la data de 08 martie 2017, ora 09,40 față de persoana solicitată B. și s-a dispus emiterea mandatului de arestare în acest sens stabilindu-se termen pentru prezentarea de către procuror a mandatului european de arestare în limba română pentru data de 02 martie 2017, sala 153, ora 11.00.
La termenul de judecată din data de 02 martie 2017 procurorul a prezentat Curții de Apel Cluj mandatul european de arestare emis de autoritățile judiciare din Italia pe numele persoanei solicitate B. tradus în limba română (filele 69-75).
Ca și stare de fapt s-a reținut, în esență, că în data de 01 februarie 2017, persoana solicitată B., aflat în localitatea Vallo della Lucania din Italia, pe timp de noapte, împreună cu mai mult de 3 persoane, prin efracție și dezactivarea sistemului de alarmă, a pătruns în Catedrala San Pantaleo, de unde a sustras, cu scopul însușirii pe nedrept, aproximativ 10 kg de obiecte din aur, această faptă fiind reglementată de art. 99, 61, 625 C. pen. italian, infracțiune care se sancționează cu o pedeapsă de până la 10 ani de închisoare.
S-a reținut că infracțiunea de furt organizat este inclusă în lista celor 32 de infracțiuni prev. de art. 96 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată și modificată prin Legea nr. 300/2013 și nu implică verificarea îndeplinirii condiției a dublei incriminări, neintervenind nici prescripția răspunderii penale.
În virtutea art. 84 din Legea nr. 302/2004 republicată și modificată prin Legea nr. 300/2013, s-a arătat că mandatul european de arestare este o decizie judiciară emisă de autoritatea judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene, în speță cea română, în vederea arestării și predării către un alt stat membru, respectiv cel italian, a unei persoane solicitate, în acest caz, în vederea urmăririi penale, care se execută în baza principiului recunoașterii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei - cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002
În continuare, s-a arătat că s-a procedat la audierea persoanei solicitate B. (fila 92) care fiind întrebată și asupra consimțământului irevocabil la predare în conformitate cu disp. art. 103 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 republicată și modificată prin Legea nr. 300/2013, a arătat că nu este de acord cu predarea sa către autoritățile judiciare din Italia.
De asemenea persoana solicitată B. a menționat expres că nu renunță la regula specialității, aspecte consemnate în procesul-verbal (fila 88).
În virtutea principiului recunoașterii și încrederii reciproce, consacrat de Decizia-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L/190/1 din 18 iulie 2002, precum și raportat la disp. art. 84 din Legea nr. 302/2004 republicată și modificată prin Legea nr. 300/2013, care reglementează mandatul european de arestare, instanța română, adică Curtea de Apel Cluj ca și autoritate judiciară de executare, a apreciat că nu are competența de a verifica temeinicia măsurii arestării preventive dispuse de autoritatea judiciară emitentă dintr-un stat membru al Uniunii Europene, în speță cel din Italia, în baza căreia s-a emis mandatul european de arestare și nici asupra oportunității mandatului european de arestare.
Raportat la dispozițiile art. 98 din Legea nr. 302/2004 republicată și modif. prin Legea nr. 300/2013, Curtea de Apel Cluj nu a constat incidența vreunui motiv de refuz obligatoriu sau opțional al executării mandatului european de arestare, de altfel nici apărătorul ales al persoanei solicitate nu a invocat vreun motiv de refuz ci doar s-a rezumat să indice faptul că, dacă ar fi predată, persoana solicitată ar fi persecutată și discriminată, fiind de etnie romă, iar pe de altă parte nu este menționată durată arestării preventive în conținutul mandatului european de arestare de arestare.
S-a mai reținut că motivele invocate de către apărătorul ales al persoanei solicitate B. nu se circumscriu, pe de o parte, niciunuia dintre motivele de refuz obligatoriu sau opțional al executării mandatului european de arestare prevăzute de art. 98 din Legea nr. 302/2004 și modif. prin Legea nr. 300/2013.
De asemenea, că nu este menționată durată arestării preventive în conținutul mandatului european de arestare deoarece pct. b) al formularului standard conține doar indicarea deciziei pe care se întemeiază, adică mandatul de arestare sau decizia judiciară având același efect, care de altfel se recunosc implicit de către autoritatea judiciară de executare prin admiterea cererii de executare a mandatului european de arestare fără nicio altă formalitate și fără a fi necesară o copie a mandatului de arestare (sau după caz a deciziei judiciare având același efect) în baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, iar acest formular standard este completat obligatoriu de către autoritatea judiciară a statul membru emitent și care nu poate fi nici modificat și nici nu pot fi adăugate alte rubrici suplimentare decât cele existente.
Pe de altă parte, s-a arătat că la pct. 12 din preambulul Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 se arată că prin această decizie se respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană și reflectate în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (7), în special în cap. VI și că nimic din prezenta decizie-cadru nu poate fi interpretat ca o interdicție de a refuza predarea unei persoane împotriva căreia a fost emis un mandat european de arestare, atunci când există motive să se creadă, pe baza unor elemente obiective, că respectivul mandat de arestare a fost emis cu scopul de a urmări sau de a pedepsi o persoană pe motive de sex, rasă, religie, origine etnică, cetățenie, limbă, opinii politice sau orientare sexuală, sau de a aduce atingere situației acestei persoane pentru oricare din aceste motive, iar în prezenta speță nu s-a dovedit că ar exista măcar indicii privind discriminarea sau persecutarea persoanei solicitate, motivul invocat fiind doar în formă declarativă, fără suport probator.
S-a mai arătat că audierea persoanei solicitate se poate efectua și prin comisie rogatorie, care poate constitui o alternativă la mandatul european de arestare, așa cum de altfel se prevede în Proiectul de concluzii ale Consiliului - Acțiuni ulterioare recomandărilor din raportul final privind a patra rundă a evaluărilor reciproce cu privire la mandatul european de arestare din perioada președinției spaniole a Consiliului Uniunii Europene (Bruxelles 28 mai 2010) care include o recomandare la pct. 2 și anume aceea de a recurge la utilizarea unor măsuri alternative cu referire și la comisia rogatorie, însă efectuarea urmăririi penale nu se rezumă doar la audierea persoanei suspectate sau inculpate care se presupune a fi comis o infracțiune în statul membru emitent al mandatului european de arestare, ci la efectuarea mai multor acte procesuale și procedurale și desigur la strângerea de probe și este la latitudinea fiecărui stat membru al Uniunii Europene emitent al unui mandat european de arestare pentru ce formă de cooperare judiciară în materie penală optează pentru eficientizarea și celeritatea procesului penal demarat în acel stat raportat desigur la natura, gravitatea și modalitatea de comitere a faptei.
În contextul celor expuse mai sus, fiind îndeplinite condițiile de formă și de fond reglementate de Legea nr. 302/2004 republicată și modif. prin Legea nr. 300/2013 și nefiind constatate impedimente legale la predare, curtea a constatat că cererea pentru executarea mandatului european de arestare este fondată.
Împotriva sentinței penale nr. 33 din data de 02 martie 2017 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, pronunțată în Dosarul nr. x/33/2017 a formulat contestație persoana solicitat B.
În motivarea contestației persoana solicitată a arătat că nu și-a dat consimțământul la predare și nu renunță la regula specialității.
Examinând contestația formulată, Înalta Curte constată că aceasta nu este fondată pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.
Analizând actele dosarului, Înalta Curte reține că autoritățile italiene au solicitat arestarea acestuia în vederea predării, ca urmare a emiterii unui mandat european de arestare pentru săvârșirea infracțiunii de furt în formă organizată, prev. de art. 99,61, 652 C. pen. italian.
În baza dispozițiilor art. 101 alin. (2) și 3 rap. la art. 100 din Legea nr. 302/2004 modificată, procurorul a emis ordonanța de reținere pe 24 de ore, începând cu data de 21 februarie 2017, ora 9:40 și până la data de 22 februarie 2017, ora 9:40 iar prin Încheierea penală nr. x/HI/2017 din 21 februarie 2017 a Curții de apel Cluj s-a dispus, în baza art. 101 alin. 5 lit. a) din Legea nr. 302/2004 arestarea provizorie în vederea predării a persoanei solicitate pe o durată de 15 zile, începând cu data de 22 februarie 2017 ora 9:40 până la data de 8 martie 2017, ora 9:40.
Autoritățile judiciare italiene au transmis mandatul european de arestare.
Persoana solicitată a arătat că nu este de acord cu predarea sa către autoritățile judiciare din Italia și că nu renunță la regula specialității.
Din verificarea mandatului emis de autoritățile judiciare din Italia (Tribunalul din Vallo Della Lucania) rezultă că acesta întrunește cerințele de conținut și formă prevăzute de art. 86 alin. (1) și (2) din Legea nr. 302/2004 și, totodată, este tradus în limba română (în conformitate cu art. 86 alin. (4) din Lege).
Infracțiunea de care este suspectată persoana solicitată (infracțiunea de furt organizat), așa cum corect a reținut instanța de fond, se regăsește în lista celor prevăzute de dispozițiile art. 96 alin. (1) din Legea nr. 302/2004.
În ce privește motivele legale de refuz al extrădării (atât cele obligatorii cât și cele facultative), prevăzute de art. 98 din lege, Înalta Curte, constatată faptul că niciunul dintre aceste motive nu este incident în cauză. De altfel, persoana solicitată, care nu a contestat identitatea sa, nici nu a invocat vreo apărare care să poată fi circumscrisă vreunuia dintre motivele legale de refuz al extrădării. rezultatele percheziției efectuate la adresa sa de domiciliu nu pot constitui împrejurări care să poată fi analizate în raport cu vreunul din cazurile de refuz al extrădării.
În concluzie, având în vedere îndeplinirea cerințelor legale, instanța, în baza art. 107 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare, în mod temeinic și legal a admis sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj și a dispus executarea mandatului european de arestare emis la data de 17 februarie 2017 de către magistratul de grad I de evaluare profesională dr. A. din cadrul Tribunalului din Vallo Della Lucania - Biroul GIP - Italia în vederea efectuării urmăririi penale pe numele a persoanei solicitate B., constatându-se că persoana solicitată nu a renunțat la beneficiul regulii specialității.
Pentru motivele de mai sus, în conformitate cu dispozițiile art. 425
1
alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată B. împotriva sentinței penale nr. 33 din data de 02 martie 2017 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, pronunțată în Dosarul nr. x/33/2017.
în temeiul disp. art. 275 alin. (2) C. proc. pen. va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în sumă de 400 lei, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată B. împotriva sentinței penale nr. 33 din data de 02 martie 2017 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, pronunțată în Dosarul nr. x/33/2017.
Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în sumă de 400 lei, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi,
09 martie 2017
.