ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 154/2020
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 154/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Hotărârea Curții de Apel Timișoara
Prin încheierea de ședință din data de 26 septembrie 2019, Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, a suspendat, în temeiul dispozițiilor art. 411 pct. 2 din C. proc. civ., judecarea recursului formulat de recurentul A. împotriva încheierii din data de 15 mai 2019, pronunțată de Tribunalul Arad, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019, reținând lipsa nejustificată a recurentului și împrejurarea că acesta nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva încheierii pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, a declarat recurs A..
Cererea de recurs a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 21 octombrie 2019, sub nr. x/2019/a2.1 și repartizată aleatoriu, spre soluționare, completului filtru nr. 6.
În motivarea cererii, invocând dispozițiile art. 426 și art. 427 din C. proc. civ. și cele ale Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, a susținut că actul procedural menționat trebuie să poarte semnătura celor menționați în cuprinsul său. Or, lipsa semnăturilor de pe încheiere poate atrage răspunderea penală a celor angajați în înfăptuirea actului de justiție, precum și nulitatea actului de procedură.
Procedura derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție
Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, s-a reținut că recursul este formulat în termenul legal, este admisibil și îndeplinește cerințele impuse de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. a), c) și e) din C. proc. civ.
În ceea ce privește criticile formulate, raportorul și-a exprimat opinia în sensul că cererea de recurs nu cuprinde motive de nelegalitate care să vizeze încheierea atacată, cerință prevăzută sub sancțiunea nulității, în conformitate cu dispozițiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ.
Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., a fost analizat în complet de filtru, fiind comunicat recurentului la data de 12 noiembrie 2019, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din același cod.
Recurentul nu și-a exprimat poziția procesuală prin formularea în scris a punctului de vedere la raport.
Constatându-se încheiată procedura de filtru, în condițiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluționarea căii de atac, la data de 23 ianuarie 2020, în complet filtru, fără citarea părților.
Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Analizând recursul în condițiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., reținând și prevederile art. 499 teza finală din același cod, potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:
În considerarea caracterului său de cale extraordinară de atac, recursul poate fi exercitat numai pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.
Corelativ, art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ. stabilește că cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar art. 489 alin. (1) din același cod prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, afară de cazul în care instanța de judecată ar invoca din oficiu motive de ordine publică.
Interpretarea acestor prevederi legale impune, totodată, și concluzia că cerința motivării recursului implică, în mod necesar, ca recurentul să formuleze critici de nelegalitate prin raportare directă la soluția și motivele cuprinse în hotărârea recurată. Prin urmare, cererea de recurs trebuie să se constituie într-o critică pertinentă a hotărârii atacate, fiind necesar ca motivele de recurs să aibă corespondent în acelea prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. și, în același timp, să se raporteze la ceea ce s-a statuat prin hotărârea recurată pentru ca instanța învestită cu judecarea recursului să poată exercita un control judiciar eficient.
Când motivele de fapt ale recursului nu satisfac aceste exigențe, referindu-se la aspecte străine de soluția dispusă prin hotărârea recurată și de considerentele care susțin în mod necesar această soluție, trebuie considerat că cerința motivării recursului nu este îndeplinită, acesta fiind lovit de nulitate.
În litigiul pendinte, Înalta Curte reține că, prin cererea de recurs formulată, se invocă pretinse nereguli legate de modalitatea de comunicare a încheierii de ședință din data de 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă.
Procedând într-o asemenea manieră, recurentul nu indică în concret care sunt motivele de nelegalitate ce pot fi imputate încheierii atacate și nu formulează critici, care, circumscrise motivelor de recurs prevăzute de lege, sunt de natură a susține nelegalitatea actului de procedură menționat.
În condițiile în care motivele de fapt ale recursului sunt străine de acelea expres și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 din C. proc. civ., sancțiunea care intervine, în sensul prevederilor art. 489 alin. (2) din același act normativ, este cea a nulității, care operează nu doar atunci când recursul este nemotivat, ci și atunci când criticile propriu-zise nu sunt susceptibile de încadrare în motivele de nelegalitate prevăzute de lege.
Cum, în cauză, nu pot fi reținute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) din C. proc. civ., motive de ordine publică, pentru argumentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) din același act normativ, va constata nul recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii de ședință din data de 26 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019.1.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de petentul A. împotriva Încheierii de ședință din data de 26 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019.1.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 ianuarie 2020.
Procesat de GGC - CL