ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 11.06.2020

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1117/2020

HOTĂRÂRE
11.06.2020
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1117/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin încheierea din 11 februarie 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2019, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a fost suspendată judecata contestației în anulare formulate de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 2131 din 19 noiembrie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I, pronunțată în Dosarul nr. x/2017.

Împotriva acestei încheieri, contestatorul A. a formulat contestație în anulare, cererea fiind transmisă prin e-mail.

Prin rezoluția completului învestit prin repartizare aleatorie cu soluționarea căii extraordinare de atac, s-a dispus citarea contestatorului cu mențiunea de a semna cererea de contestație în anulare sau de a expedia un exemplar semnat al acesteia, sub sancțiunea anulării cererii.

Examinând cererea de contestație în anulare în raport de excepția nulității, a cărei analiză este prioritară în considerarea prevederilor art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Conform dispozițiilor art. 148 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă indicarea instanței căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea și sediul lor, numele și prenumele, domiciliul sau reședința reprezentanților lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenției, dacă este cazul, motivele cererii, precum și semnătura. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, și adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părți, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea.

(2) Cererile adresate, personal sau prin reprezentant, instanțelor judecătorești pot fi formulate și prin înscris în formă electronică, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.

De asemenea, art. 194 C. proc. civ. stabilește cuprinsul cererii de chemare în judecată. Printre alte mențiuni, la lit. f) al acestui text de lege, se prevede semnătura.

Potrivit art. 200 C. proc. civ. - ce dispune asupra regularizării cererii de chemare în judecată -, când cererea nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194 - 197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii.

Art. 196 C. proc. civ. prevede că: cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele și prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părți, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părții sau a reprezentantului acesteia este nulă. Dispozițiile art. 200 sunt aplicabile.

(2) Cu toate acestea, lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecății în fața primei instanțe. Dacă se invocă lipsa de semnătură, reclamantul care lipsește la acel termen va trebui să semneze cererea cel mai târziu la primul termen următor, fiind înștiințat în acest sens prin citație. În cazul în care reclamantul este prezent în instanță, acesta va semna chiar în ședința în care a fost invocată nulitatea.

În cauză, se constată că deși contestatorul A. a fost citat cu mențiunea de a semna cererea de contestație în anulare înaintată prin e-mail sau de a expedia un exemplar semnat al cererii, sub sancțiunea nulității, partea nu s-a conformat obligației dispuse de instanța de judecată.

Se reține că, în situația în care o parte înțelege să transmită instanței cereri în format electronic, aceste cereri trebuie să respecte dispozițiile speciale prevăzute de Legea nr. 455/2001 - act normativ care stabilește regimul juridic al semnăturii electronice și al înscrisurilor în formă electronică, precum și condițiile furnizării de servicii de certificare a semnăturilor electronice. Semnătura electronică reprezintă date în formă electronică care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare.

În asemenea cazuri precum cel din speța dedusă judecății, în care cererile sunt adresate instanțelor în format electronic, semnătura digitală conectează identitatea electronică a semnatarului cu documentul digital, neputând fi copiată de pe un document digital pe altul, fapt ce conferă documentului autenticitate (atestă faptul că documentul aparține persoanei semnatare, iar autorul documentului nu își poate declina răspunderea pentru conținutul documentului cu semnătură electronică validă).

Practic, semnătura electronică (digitală) validă oferă instanței o garanție a faptului că mesajul sau documentul digital este creat de către persoana care l-a semnat, iar conținutul mesajului sau documentului digital nu a fost modificat de la data emiterii acestuia.

Așadar, pentru a se conforma dispozițiilor instanței de judecată, contestatorul avea posibilitatea, fie de a transmite prin e-mail cererea de contestație în anulare, e-mail care să aibă atașat o semnătură electronică validă, în condițiile legii speciale anterior menționate, fie avea posibilitatea de a expedia prin poștă un exemplar al cererii formulate, care să poarte semnătura sa olografă.

În lipsa semnăturii părții, o atare cerere, privată de unul dintre elementele necesare și esențiale pentru asigurarea unei minime discipline procesuale, nu poate determina o legală învestire a instanței de judecată.

Având în vedere normele procesuale stabilite de legiuitor, care statuează condițiile în care poate fi formulată orice cerere adresată instanței, constatând lipsa semnăturii părții, cum contestatorul nu s-a conformat dispozițiilor instanței de judecată de a semna contestația în anulare, Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea cererii.

Anulează contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva încheierii din 11 februarie 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2019.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 iunie 2020.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2020-11-03
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2208/2020
Ședința publică din data de 3 noiembrie 2020 Asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele: 1. Hotărârea pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție: Prin decizia nr. 2101 din 14 noiembrie 2019, Înalta Curte de Casație și
ÎCCJ 2020-12-07
0,95
ÎCCJ, Decizia nr. 239/2020
Asupra recursului de față, I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de revizuire Dosarul nr. x/2020, aflat pe rolul secției I civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție, are ca obiect cererea de revizuire formulată de A. împotriva deciziei ci
ÎCCJ 2020-09-17
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1684/2020
Asupra cauzei de față, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei La data de 05.02.2020, a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara Dosarul nr. x/2019, având ca obiect recursul declarat împotriva încheierii de suspendare din 0
ÎCCJ 2020-06-17
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1192/2020
Ședința publică din data de 17 iunie 2020 Analizând recursul în conformitate cu dispozițiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai mot
ÎCCJ 2020-12-08
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2607/2020
Ședința publică din data de 8 decembrie 2020 Asupra cererii de revizuire constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei: 1. Hotărârea pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție: Prin decizia nr. 2213 din data de 21 noiembrie 2019, În
Sursă