Decizia nr. 2114/2019 — ÎCCJ, Secția I civilă — cale de atac împotriva sentinței nr. 9037/2016 a Judecătoriei Baia Mare

Circumstanțele cauzei Prin acțiunea înregistrată la data de 20 mai 2014, sub nr. x/2014, pe rolul Judecătoriei Baia Mare, reclamantul A., a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., obligarea pârâtei la punerea în posesie a reclamantului conform procesului-verbal de vânzare-cumpărare încheiat la data de 7 octombrie 2003 cu privire la casa de locuit + dependințe (cotețe) și teren în suprafață de 448,4 mp situate în Baia Mare, str. x, precum și întabularea diferenței de 146,4 mp și a dependințelor în cartea funciară. Prin Sentința civilă nr. 9037 din 16 noiembrie 2016, Judecătoria Baia Mare, secția civilă, a respins acțiunea civilă formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții B., C., D., E., F. și a obligat reclamantul să-i plătească pârâtei B. suma de 3720 RON reprezentând cheltuieli de judecată. Prin Decizia nr. 431 A din 3 octombrie 2017, Tribunalul Maramureș, secția I civilă, a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelantul-reclamant A. împotriva Sentinței civile nr. 9037 din 16 noiembrie 2016, pronunțate de către Judecătoria Baia Mare, în dosarul nr. x/2014. A respins cererea intimatei B. de obligare a apelantului la cheltuieli de judecată în apel. Prin Decizia nr. 287 din 13 februarie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, a admis excepția necompetenței sale materiale și Justiție și s-a declinat competența de soluționare a recursului declarat de recurentul-reclamant A. împotriva Deciziei civile nr. 431/A din 3 octombrie 2017 a Tribunalului Maramureș, secția I civilă, în favoarea Curții de Apel Cluj. Prin Decizia nr. 122 R din 7 martie 2019, Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, a constatat nul recursul declarat de recurentul A. împotriva Deciziei civile nr. 431/A, pronunțată la data de 3 octombrie 2017, în dosarul nr. x/2014 al Tribunalului Maramureș; a obligat recurentul A. să plătească intimatei B. suma de 1.000 RON, cheltuieli de judecată în recurs, parțiale.

Hotărârea recurată Prin Decizia civilă nr. 329 R din 26 iunie 2019, Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei civile nr. 122/R din 7 martie 2019 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosar nr. x/2014. A obligat contestatorul să plătească intimatului F. suma de 1.000 RON, cheltuieli de judecată.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva Deciziei civile nr. 329/R din 26 iunie 2019 a Curții de Apel Pitești a declarat recurs contestatorul A.. Recursul a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 5 august 2019, fiind repartizat aleatoriu, spre soluționare, completului de filtru nr. 6.

Procedura de filtru Prin raportul privind admisibilitatea, în principiu, a recursului, s-a reținut că recursul este declarat împotriva unei hotărâri care nu are deschisă această cale de atac. În condițiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părților pentru a-și exprima poziția procesuală prin depunerea unui punct de vedere, în scris, la raport. Recurentul-contestator a depus depus punct de vedere la raport, arătând că sunt pertinente și legale concluziile raportului, iar recursul este motivat în fapt și în drept potrivit dispozițiilor legale în materie. Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluționarea recursului la 14 noiembrie 2019, în complet de filtru, fără citarea părților.

Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție În raport de prevederile art. 248 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, admisibilitatea recursului, față de care constată următoarele: În speță, Decizia civilă nr. 329 R din 26 iunie 2019 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă, obiect al recursului pendinte, a fost pronunțată în soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei civile nr. 122 R din 7 martie 2019 a aceleiași instanțe, prin care s-a constatat nul recursul formulat împotriva Deciziei civile nr. 431A din 3 octombrie 2017 a Tribunalului Maramureș. Potrivit dispozițiilor art. 508 alin. (4) din C. proc. civ., "hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată", iar conform dispozițiilor art. 483 alin. (1) din același act normativ sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege". Cum hotărârea atacată cu contestație în anulare a fost pronunțată în soluționarea unui recurs, decizia recurată nu este susceptibilă de reformare pe calea recursului, pentru neîndeplinirea condiției prevăzută de art. 483 alin. (1) C. proc. civ., decizia pronunțată de curtea de apel cu privire la recursul declarat de recurentul A. împotriva Deciziei civile nr. 431A din 3 octombrie 2017 a Tribunalului Maramureș fiind definitivă în sensul dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. raportate la cele ale art. 508 alin. (4) din același act normativ. Prin urmare, Decizia civilă nr. 329/R din 26 iunie 2019 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă, pronunțată în soluționarea unei contestații în anulare formulate împotriva unei decizii definitive prin care s-a constatat nul un recurs, nu este supusă căii extraordinare de atac a recursului. Art. 457 C. proc. civ., care consacră principiul legalității căii de atac, prevede la alin. (1) că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta. O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea însăși a acestora trebuie să se realizeze în condițiile legii. Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesual - civilă constituie o încălcare a principiului legalității, precum și a principiului constituțional al egalității cetățenilor în fața legii. În consecință, pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 329 R din 26 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019.