ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3218/2013

Asupra conflictului de

competență constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Bistrița-Năsăud,

secția civilă, la 12 februarie 2011, reclamantul S.A. prin Sindicatul C.M.D.R.R.

a solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Administrației și Internelor

anularea deciziei de recalculare a pensiei din 27 decembrie 2010 emisă de Casa de

Pensii a Ministerului Administrației și Internelor și menținerea deciziei din

21 aprilie 2009 privind calcularea pensiei de serviciu, obligarea pârâtei la plata

diferenței dintre pensia de serviciu stabilită conform Legii nr. 179/2004 și pensia

recalculată conform Legii nr. 119/2010 de la data de 1 ianuarie 2011 și până la

repunerea în plată a pensiei inițiale, obligarea acesteia la plata dobânzii legale

aferente până la data plății efective a pensiei inițiale, suspendarea efectelor

deciziei atacate.

Prin sentința nr. 18183/F

din 10 octombrie 2011, Tribunalul Bistrița-Năsăud, secția civilă, a declinat competența

de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, în raport de prevederile

art. 156 din Legea nr. 19/2000.

Prin sentința nr.

3868 din 17 aprilie 2013, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă

și asigurări sociale, și-a declinat, la rândul său, competența în favoarea Tribunalului

Bistrița-Năsăud, în raport de dispozițiile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010

și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a înaintat dosarul Înaltei

Curți de Casație și Justiție.

Pentru a

hotărî astfel, această din urmă instanță a reținut că întrucât

Legea nr. 19/2000 a fost

abrogată începând cu data de 1 ianuarie 2011, odată cu intrarea în vigoare a Legii

nr. 263/2010, în speță, determinarea instanței competente se face în raport de dispozițiile

în materie ale legii noi, respectiv art. 154 din Legea nr. 263/2010.

Prin legea nouă, competența

teritorială de soluționare a cererilor cu privire la deciziile emise de casele de

pensii sectoriale (fostele case de pensii ale Ministerului Apărării Naționale, a

Ministerului Administrației și Internelor și S.R.I.) a fost modificată în sensul

că cererile în această materie se soluționează de către instanța de la domiciliul

reclamantului.

Normele de procedură civilă

sunt de imediată aplicare potrivit dispozițiilor art. 725 C. proc. civ., astfel

că în raportat de norma de competență instituită prin legea nouă, cuprinsă în

art. 154 din Legea nr. 263/2010, competența de soluționare a cauzei revine instanței

de la domiciliul reclamantului.

Cu privire la conflictul

negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 22

alin. (3) raportat la art. 20 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Cererea dedusă judecății

are natura unei contestații împotriva deciziei de recalculare a pensiei în baza

Legii nr. 119/2010, emisă de o casă sectorială de pensii, și anume Casa de Pensii

din cadrul Ministerului Administrației și Internelor.

Decizia contestată a fost

emisă la data de 27 decembrie 2010, iar sesizarea instanței s-a făcut la data de

12 februarie 2011.

Este adevărat că la data

emiterii deciziei contestate era în vigoare Legea nr. 19/2000, însă a fost abrogată

odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii

publice, respectiv începând cu data de 1 ianuarie 2011.

Prin urmare, la data sesizării

instanței, și anume 12 februarie 2011, era în vigoare Legea nr. 263/2010, care cuprinde

dispoziții privitoare la competență în art. 154.

Astfel, potrivit

alin. (1) al art. 154 din Legea nr. 263/2010, „Cererile îndreptate împotriva C.N.P.P.,

a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează

instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul”,

iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, „Celelalte cereri se adresează instanței

în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul.”

Rezultă că, odată cu intrarea

în vigoare a Legii nr. 263/2010, competența teritorială de soluționare a cererilor

cu privire la deciziile emise de casele de pensii sectoriale, care sunt fostele

case de pensii ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației

și Internelor și S.R.I., s-a modificat în sensul că aceste cereri se soluționează

de către instanța de la domiciliul reclamantului.

Raportat la dispozițiile

art. 725 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora normele de procedură civilă sunt

de imediată aplicare, urmează a se reține că norma de competență aplicabilă în cauză

este cea cuprinsă în art. 154 din Legea nr. 263/2010, în vigoare la data sesizării

instanței.

Față de considerentele

expuse, având în vedere că reclamantul are domiciliul în Municipiul Bistrița-Năsăud,

competența soluționării acțiunii formulată de acesta revine Tribunalului Bistrița-Năsăud

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei

în favoarea Tribunalului Bistrița-Năsăud.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 iunie

2013.