ÎCCJ, Decizia nr. 165/2021

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin Încheierea nr. 40 din data de 02 februarie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2020 s-a dispus respingerea, ca inadmisibilă, a contestației formulate de contestatorul A. privind durata procesului penal ce face obiectul dosarului nr. x/2020 al Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.

Pentru a dispune astfel, secția penală, a instanței supreme a reținut, în esență, următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 4881 alin. (3) lit. c) din C. proc. pen., contestația privind durata procesului penal poate fi formulată după cel puțin 6 luni de la sesizarea instanței cu o cale de atac, pentru cauzele aflate în căile de atac ordinare sau extraordinare.

Asemenea, s-a constatat că, în cauză, contestatorul A. a formulat contestație privind durata procesului referitor la Dosarul nr. x/2020 al Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, ce are ca obiect soluționarea apelului declarat de acesta împotriva Sentinței penale nr. 219 din data de 31 iulie 2020 pronunțată de Tribunalul Suceava, secția penală, în Dosarul nr. x/2020.

Prin raportare la dispozițiile legale mai sus enunțate, respectiv prin raportare la data formulării apelului (01 august 2020) și data soluționării sale (9 decembrie 2020) Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a reținut că, în soluționarea căii ordinare de atac, Curtea de Apel Suceava nu a depășit termenul rezonabil, astfel cum este prevăzut de dispozițiile art. 4881 alin. (3) lit. c) din C. proc. pen.

Totodată, s-a reținut că o cerință implicită pentru admisibilitatea contestației privind durata procesului penal este aceea ca, în cauza a cărei durată rezonabilă se contestă, să nu se fi dispus o soluție anterior declanșării procedurii prevăzute de art. 4881 și urm. din C. proc. pen., or, cererea contestatorului vizează o cauză care a fost deja soluționată și care nici nu s-a aflat pe rolul instanței o perioadă mai mare de 6 luni.

Împotriva Încheierii nr. 40 din data de 02 februarie 2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2020, petentul A. a formulat recurs, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători Penal 1 - 2021, sub nr. x/2021, primul termen de judecată fiind fixat în mod aleatoriu la data de 7 iunie 2021, dată la care au avut loc și dezbaterile, susținerile reprezentantului Ministerului Public fiind consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel încât nu vor mai fi reluate.

Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, examinând cu prioritate admisibilitatea căii de atac promovate de petentul A., constată că aceasta este inadmisibilă și va fi respinsă ca atare, pentru următoarele considerente:

Dându-se eficiență principiului legalității căilor de atac consfințit prin art. 129 din Constituția României, precum și principiului privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor determinate prin art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.

Astfel, revine părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Potrivit dispozițiilor C. proc. pen., admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora cu respectarea dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse controlului judiciar, termenele de declarare și cazurile în care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

C. proc. pen. prevede o singură cale ordinară de atac - apelul, dându-se eficiență principiului dublului grad de jurisdicție, prevăzut de art. 2 parag. 1 al Protocolului 7 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Totodată, în reglementarea C. proc. pen., recursul este o cale extraordinară de atac (denumită "recurs în casație"), ce poate fi exercitată doar în cazuri anume prevăzute de lege și numai pentru motive de nelegalitate.

În prezenta cauză, Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost sesizat cu recursul declarat de petentul A. împotriva Încheierii nr. 40 din data de 02 februarie 2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2020 prin care s-a respins, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A. privind durata procesului penal ce face obiectul dosarului nr. x/2020 al Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.

Potrivit art. 4886 alin. (7) C. proc. pen. "Încheierea prin care judecătorul de drepturi și libertăți sau instanța soluționează contestația nu este supusă niciunei căi de atac."

În raport de aceste dispoziții legale se constată că, în ceea ce privește încheierea prin care se soluționează contestația privind durata procesului, C. proc. pen. nu a reglementat un al doilea sau al treilea grad de jurisdicție, aceasta fiind definitivă.

Prin urmare, petentul A. a exercitat, în condiții neprevăzute de C. proc. pen., recurs (cale de atac, de altfel, nepermisă de legea procesual penală, care prevede recursul în casație posibil a fi formulat strict pentru motive de nelegalitate) împotriva unei hotărâri definitive, aspect de natură a încălca coerența sistemului căilor de atac reglementate de lege.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității, respectiv a principiului unicității căilor de atac și a dispozițiilor ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate și, din acest motiv, constituie o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Față de considerentele ce preced, Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, va respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de petentul A. împotriva Încheierii nr. 40 din data de 02 februarie 2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2020.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de petentul A. împotriva Încheierii nr. 40 din data de 02 februarie 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2020.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă recurentul petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 07 iunie 2021.

GGC - GV