ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7101/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Curtea de Apel Timișoara, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 386 din 21

octombrie 2003, atacată cu recurs, a admis acțiunea formulată de recurentul C.M.

împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii Timiș. A anulat hotărârea nr. 7782

din 28 iulie 2003, emisă de pârâtă și a obligat-o pe aceasta, să emită o nouă

hotărâre, prin care să-i recunoască reclamantului, calitatea de beneficiar al

prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.

Pentru a pronunța această soluție,

Curtea de Apel Timișoara a reținut că reclamantul s-a născut la data de 27

iunie 1944, în localitatea Socol, în timpul refugiului părinților săi, ca

urmare a aplicării Dictatului de la Viena, astfel că beneficiază de același

statut și drepturi, ca aceștia.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Timiș, criticând-o pentru nelegalitate,

susținând în esență că instanța de fond a dat o hotărâre fără temei legal,

copiii născuți în timpul refugiului părinților lor, nefiind enumerați în art. 1

din O.G. nr. 105/1999, ca beneficiari ai drepturilor compensatorii.

Recursul este nefondat.

Este necontestat că reclamantul s-a

născut la data de 27 iunie 1944, în localitatea Socol, raionul Moldova Nouă, unde

pârâții săi se refugiaseră din localitatea Salard, județul Bihor, ca urmare a

persecuțiilor etnice, exercitate după Dictatul de la Viena.

Potrivit prevederilor art. 1 din

O.G. nr. 105/1999, aprobată de Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile

prezentei ordonanțe, persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor

instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a suferit persecuții etnice, aflându-se în una din cele 6 situații enumerate.

Din interpretarea teleologică a

prevederilor ordonanței rezultă că atât obiectul, cât și scopul reglementării

îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii, pentru prejudiciile

suferite de persoanele persecutate de regimurile respective, în perioada arătată,

din motive etnice.

Având în vedere că legiuitorul a urmărit

ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele, cetățeni

români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate din

motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înțeleasă atât persoana care a

suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și aceea care a suferit

persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care s-au răsfrânt nemijlocit

asupra sa.

Acesta este cazul copiilor care s-au

născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost strămutați,

ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit astfel, toate

consecințele nefavorabile care au decurs din această situație.

Or, în cauză este necontestat că

reclamantul, care s-a născut ulterior datei la care părinții săi au fost

nevoiți să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleași

consecințe nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit familia sa, ca

urmare a persecuțiilor etnice exercitate.

Că legiuitorul a urmărit să acorde

aceste drepturi compensatorii, tuturor celor care au fost victime și/sau au

avut de suferit ca urmare a persecuțiilor din motive etnice, rezultă și din

împrejurarea că astfel de drepturi au fost acordate prin art. 3 din O.G. nr. 105/1999,

și soțului supraviețuitor.

Deci dacă legiuitorul a înțeles să

acorde o indemnizație lunară soțului supraviețuitor care nu a suferit

persecuțiile și nici consecințele persecuțiilor din motive etnice, a fortiori,

trebuie să beneficieze de aceleași drepturi compensatorii, copilul care, fiind

născut în perioada refugiului, a suferit în mod direct, toate consecințele

nefavorabile care s-au răsfrânt asupra familiei sale ca urmare a persecuțiilor

etnice.

Cu această motivare, soluția Curții

de Apel Timișoara este legală și temeinică, urmând ca recursul să fie respins

ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa Județeană

de Pensii Timiș, împotriva sentinței civile nr. 386 din 21 octombrie 2003 a

Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, ca

nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 23 septembrie 2004.