- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 1 aprilie 2008
- Stat pârât
- ROU
- Articole
- Articolul 6
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 6
Dekany împotriva României
Traducere în română Auto
Primul reclamant s-a născut în 1948 și trăiește în Timișoara. Al doilea reclamant, mama primului reclamant, s-a născut în 1921 și a murit la 3 septembrie 2004. Într-o scrisoare din 4 iunie 2007 prima reclamantă, ca singurul succesor al mamei sale, a informat Curții că dorește să continue cererea. La 9 septembrie 1991, reclamanții au depus o acțiune în fața Tribunalului de Primă Instanță, care solicită rectificarea Registrului de terenuri și, în consecință, înregistrarea dreptului lor de proprietate în ceea ce privește o parcelă de terenuri. Dintre cele douăzeci de audieri care au avut loc între 2 octombrie 1991 și 19 iunie 1997 cinci au fost suspendate la cererea reclamanților, inclusiv între 11 februarie 1992 și 18 ianuarie 1993, între 2 martie 1993 și 6 iulie 1994, și între 11 octombrie 1994 și 27 februarie 1996, atunci când au rămas procedurile în timpul anchetelor penale împotriva unuia dintre inculpați.
La 19 iunie 1997, Tribunalul de Primă Instanță Timișoara a respins acțiunea reclamanților. La 28 aprilie 1998, Tribunalul Regional Timiș a susținut apelul reclamanților și a anulat hotărârea Tribunalului de Primă Instanță, trimitend cazul de reintoarcere a procesului. Curtea a considerat că, având în vedere că terenurile au fost vândute în timpul procedurii de recurs, noul proprietar ar trebui să fie implicat în proces. Prezenta hotărâre a fost susținută la 22 octombrie 1998 cu o decizie finală a Curții de Apel Timișoara. După reexaminare, la 10 ianuarie 2000, Tribunalul de Primă Instanță a respins acțiunea reclamanților ca fiind nefondată. La 19 iulie 2000, Curtea regională Timiș a confirmat această decizie.
La 10 noiembrie 2000, Curtea de Apel Timișoara a permis recursului reclamanților, a anulat cele două hotărâri anterioare și a remis cazul la Tribunalul de Primă Instanță pentru o examinare proaspătă, din cauza faptului că cele două instanțe au omit să se pronunțe cu privire la două plângeri și la un alt acuzat. La 21 decembrie 2001, Tribunalul de Primă Instanță a reexaminat acțiunea și a respins-o. Din cele 18 audieri care au avut loc între 12 decembrie 2000 și 21 decembrie 2001 una a fost suspendată la cererea reclamanților. 10. La 2 iulie 2002, recursul reclamanților a fost susținut de Curtea Regională Timiș, care a ordonat rectificarea Registrului de terenuri, a declarat nul și a anulat contractele de vânzare ulterioare și a ordonat autorităților administrative să restabilească plotul de terenuri în natură.
11. La 10 decembrie 2002, Curtea de Apel Timișoara prin o decizie finală a permis recursului părților opozite și, prin urmare, a anulat hotărârea din 2 iulie 2002, având în vedere, printre altele, faptul că instanțele nu pot acționa ca înlocuitor pentru autoritățile administrative înființate prin Legea privind proprietatea reală (Legea nr. 18/1991) pentru a face față cererilor de returnare a terenurilor.
4. The first applicant was born in 1948 and lives in Timișoara. The second applicant, the mother of the first applicant, was born in 1921 and died on 3 September 2004. In a letter of 4 June 2007 the first applicant, as the only successor of her mother, informed the Court that he wished to pursue the application.
On 9 September 1991 the applicants lodged an action with the Timișoara Court of First Instance seeking rectification of the Land Registry and, accordingly, registration of their ownership right with regard to a plot of land. Of the twenty one hearings held between 2 October 1991 and 19 June 1997 five were adjourned at the applicants’ request, including between 11 February 1992 and 18 January 1993, between 2 March 1993 and 6 July 1994, and between 11 October 1994 and 27 February 1996, when the proceedings were stayed during criminal investigations against one of the defendants. On 19 June 1997 the Timișoara Court of First Instance dismissed the applicants’ action.
On 28 April 1998 the Timiș Regional Court upheld the applicants’ appeal and quashed the judgment of the First Instance Court, sending the case back for retrial. The court considered that, as the land had been sold during the appeal proceedings, the new owner should be involved in the lawsuit. This ruling was upheld on 22 October 1998 by a final decision of the Timișoara Court of Appeal.
After retrial, on 10 January 2000 the Timișoara Court of First Instance rejected the applicants’ action as groundless. On 19 July 2000 the Timiș Regional Court confirmed this decision.
On 10 November 2000 the Timișoara Court of Appeal allowed the applicants’ appeal, quashed the two preceding judgments and referred the case back to the First Instance Court for a fresh examination, on the ground that the two courts had omitted to rule on two complaints and with regard to another defendant.
On 21 December 2001 the Timișoara Court of First Instance re-examined the action and dismissed it. Of the eighteen hearings held between 12 December 2000 and 21 December 2001 one was adjourned at the applicants’ request.
On 2 July 2002 the applicants’ appeal was upheld by the Timiș Regional Court, which ordered rectification of the Land Registry, declared null and void the subsequent sale contracts and ordered the administrative authorities to restitute the plot of land in kind.
On 10 December 2002 the Timișoara Court of Appeal by a final decision allowed the opposing parties’ appeal and therefore annulled the judgment of 2 July 2002 considering, inter alia, that the courts cannot act as a substitute for the administrative authorities set up by the Real Property Act (Law no. 18/1991) to deal with claims for return of land.