ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5342/2018

Asupra cererii de recurs de față:

Din examinarea actelor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secția a II-a civilă, la data de 17 februarie 2015 sub nr. x/2015, reclamanta S.N.T.F.M "C.F.R. MARFĂ" SA a chemat în judecată pe pârâta SC A. SA, solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de:

- 8.034.027,93 RON reprezentând contravaloare facturi de prestații și majorări de întârziere la plată calculate de la data scadenței fiecărei facturi de prestații până la data de 18 iulie 2014;

- la plata în continuare a penalităților de întârziere de la data de 19 iulie 2014 până la achitarea efectivă a debitului;

- la plata cheltuielilor de judecată;

- a solicitat și actualizarea sumei cu indicele de inflație, calculat de la data nașterii creanței până la achitarea efectivă a debitului.

Prin Sentința nr. 170/2017 din 30 mai 2017, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția a II-a civilă, în Dosarul nr. x/2015, s-a dispus încetarea acțiunii judiciare formulată de reclamanta S.N.T.F.M C.F.R. MARFĂ SA împotriva pârâtei SC A. SA, prin administratorul judiciar B.

S-a constatat că, potrivit adresei emise de Tribunalul București, secția a VII-a civilă, Sentința nr. 645 pronunțată la data de 01 februarie 2016 în Dosarul nr. x/2015, prin care s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei SC A. SA, a rămas definitivă la data de 29 februarie 2016, având în vedere dispozițiile legale prevăzute de art. 75 din Legea nr. 85/2014, Tribunalul Dolj, secția a II-a civilă, a apreciat că se impune încetarea acțiunii judiciare.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta S.N.T.F.M. C.F.R. MARFĂ SA, care a invocat nelegalitatea și a susținut că, întrucât s-a deschis procedura insolvenței împotriva debitoarei SC A. SA, s-a suspendat judecarea cauzei la data de 10 martie 3016. Ca urmare, se impunea menținerea măsurii suspendării, și nicidecum încetarea acțiunii judiciare.

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

Conform încheierii de ședință din data de 16 noiembrie 2017, Curtea în conformitate cu dispozițiile art. 457 alin. (4) C. proc. civ. a recalificat calea de atac din recurs în apel.

Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, prin Decizia civilă nr. 1211/2017 din 19 decembrie 2017 a respins apelul formulat de reclamanta S.N.T.F.M. C.F.R. MARFĂ SA în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC A. SA prin administrator judiciar B. împotriva Sentinței civile nr. 170 din 30 mai 2017 pronunțată de Tribunalul Dolj, secția a II-a civilă.

Împotriva Deciziei civile nr. 1211/2017 din 19 decembrie 2017 a Curții de Apel Craiova, secția a II-a civilă, a declarat recurs reclamanta S.N.T.F.M. C.F.R. MARFĂ SA solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei atacate cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de apel.

În susținerea recursului, reclamanta prezintă istoricul cauzei, după care arată că se impune admiterea recursului, casarea deciziei atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de apel.

Completul de filtru, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., prin încheierea din data de 11 octombrie 2018, a admis în principiu recursul declarat de reclamanta S.N.T.F.M. C.F.R. MARFĂ SA.

Analizând recursul formulat, Înalta Curte constată ca este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Înalta Curte constată că, prin Sentința nr. 170/2017 de la 30 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. x/2015 al Tribunalului Dolj, secția a II-a civilă, instanța a dispus încetarea acțiunii judiciare formulată de reclamanta S.N.T.F.M. C.F.R. MARFĂ SA, având ca obiect pretenții conform art. 75 alin. (1) teza ultimă din Legea nr. 85/2014, dispoziții menținute prin Decizia nr. 1211/2017 din 19 decembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă.

Constatând că argumentele prezentate prin memoriul de recurs pot fi încadrate în motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte în ceea ce privește legalitatea deciziei atacate sub aspectul legalei aplicări a dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, constată următoarele:

Potrivit art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 "De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului. Valorificarea drepturilor acestora se poate face numai în cadrul procedurii insolvenței, prin depunerea cererilor de admitere a creanțelor. Repunerea pe rol a acestora este posibilă doar în cazul desființării hotărârii de deschidere a procedurii, a revocării încheierii de deschidere a procedurii sau în cazul închiderii procedurii în condițiile art. 178. În cazul în care hotărârea de deschidere a procedurii este desființată sau, după caz, revocată, acțiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului pot fi repuse pe rol, iar măsurile de executare silită pot fi reluate. La data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii, atât acțiunea judiciară sau extrajudiciară, cât și executările silite suspendate încetează".

Prin urmare, în cazul în care, pe parcursul acțiunii judiciare având ca obiect realizarea creanțelor asupra averii debitorului, se dispune deschiderea procedurii insolvenței față de acesta din urmă se suspendă de drept acțiunea, însă această suspendare este numai provizorie, în cazul rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii, efectele sale producându-se numai până la respectivul moment, după care acțiunea judiciară încetează.

În speță, este de menționat că hotărârea de deschidere a procedurii insolvenței debitoarei a rămas definitivă, la data de 29 februarie 2016, astfel că nu se poate susține cu temei aserțiunea recurentei privind nelegalitatea măsurii privind încetarea acțiunii civile, motivat de faptul că, în prealabil, trebuia să se mențină suspendarea de drept. Pe cale de consecință, apărările recurentei vor fi înlăturate, fiind depășit acest moment procesual.

Așa cum s-a arătat anterior, dispozițiile art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, teza finală, prevăd că "La data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii, atât acțiunea judiciară sau extrajudiciară, cât și executările silite suspendate încetează".

Cum Legea nr. 85/2014 are ca scop instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului, creditorul are ca unică posibilitate de a-și recupera creanța mijloacele prevăzute de lege în procedura insolvenței, respectiv de a formula o declarație de creanță, conform dispozițiilor acestui act normativ.

Reținând că, potrivit tezei finale a textului legal mai sus citat, la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii, acțiunea judiciară declanșată încetează și, având în vedere că toate creanțele împotriva debitorului pot fi valorificate împotriva acestuia numai în cadrul procedurii unice a insolvenței, în cauză, nu mai subzistă nicio rațiune pentru a fi continuată acțiunea judiciară declanșată anterior.

Pe cale de consecință, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă SNTFM CFR MARFĂ SA împotriva Deciziei nr. 1211/2017 din 19 decembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă S.N.T.F.M. "C.F.R. MARFĂ" SA împotriva Deciziei nr. 1211/2017 din 19 decembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 decembrie 2018.

Procesat de GGC - CT