ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 353/2020
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 353/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Buzău, secția I civilă, complet specializat în conflicte de muncă și asigurări sociale la 12 februarie 2018, sub nr. x/2018, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele S.C. B. S.A. și S.C. C. S.A., pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună înscrierea intervalului de timp în care a lucrat la aceste pârâte în grupa I de muncă.
Prin sentința civilă nr. 661 din 16 mai 2019, Tribunalul Buzău, secția I civilă, complet specializat în conflicte de muncă și asigurări sociale a respins ca nefondată acțiunea promovată de reclamantă.
Împotriva acestei sentințe, la 27 iunie 2019, reclamanta A. a declarat apel.
Prin încheierea din 2 octombrie 2019, Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale funcționale și a declinat competența de soluționare a apelului, în favoarea completelor de judecată din cadrul secției I Civile, în configurația anterioară Hotărârii Colegiului de Conducere al Curții de Apel Ploiești nr. 12 din 20 iunie 2019.
În argumentarea soluției pronunțate, completul inițial învestit al secției de contencios administrativ și fiscal al Curții de Apel Ploiești a reținut că este specializat în judecarea cauzelor de contencios administrativ și fiscal și, în temeiul art. II din Hotărârea Colegiului de conducere al Curții de Apel Ploiești nr. 9 din 22 mai 2019, precum și al art. I din Hotărârea Colegiului de conducere al Curții de Apel Ploiești nr. 12 din 20 iunie 2019, începând cu 1 iulie 2019 este competent și în soluționarea cauzelor având ca obiect litigii de muncă.
Prin sentința nr. 544 din 21 august 2019 pronunțată în dosarul nr. x/2019 de Tribunalul Argeș, s-a dispus suspendarea executării art. II din Hotărârea Colegiului de conducere al Curții de Apel Ploiești nr. 9 din 22 mai 2019 și a art. I din Hotărârea nr. 12 din 20 iunie 2019.
În acest context, s-a reținut că prin suspendarea executării celor două hotărâri ale Colegiului de Conducere al Curții de Apel Ploiești, prin care s-a decis repartizarea cauzelor având ca obiect litigii de muncă unor complete formate din judecători ce fac parte atât din secția de contencios administrativ și fiscal, cât și din secția a II-a Civilă, s-a statuat că există o aparență de nelegalitate cu privire la înființarea unor astfel de complete și specializarea lor în soluționarea litigiilor de muncă.
Prin urmare completul inițial învestit al secției de contencios administrativ și fiscal al Curții de Apel Ploiești a apreciat că nu mai are competența materială procesuală (funcțională) să soluționeze cauze având ca obiect litigii de muncă, deoarece nu este compus din judecători specializați în această materie ori care să facă parte din secția I Civilă, întrucât specializarea urmărește judecătorul și nu completul în abstract.
Prin încheierea din 12 noiembrie 2019, Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă a admis excepția necompetenței sale funcționale și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea completului inițial învestit.
Totodată, s-a constatat ivit conflictul negativ de competență, s-a dispus suspendarea de drept a judecării cererii și s-a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța a reținut că prin hotărârea nr. 12 din 20 iulie 2019, Colegiul de conducere al Curții de Apel Ploiești, având în vedere art. II din Hotărârea nr. 9/2019, a aprobat solicitarea președintelui secției I Civile și a propus președintelui Curții de Apel Ploiești înființarea de complete specializate în cadrul acestei secții, formate din toți judecătorii celor trei secții civile, iar în temeiul acestei hotărâri s-a emis decizia nr. 47/2019 prin care au fost înființate completele specializate în materia litigiilor de muncă, formate din toți judecătorii secțiilor civile, menționate în anexa la hotărârea nr. 12/2019.
Prin sentința nr. 554 din 21 august 2019, pronunțată de către Tribunalul Argeș, secția Civilă în dosarul nr. x/2019, s-a dispus suspendarea executării articolului al II-lea din Hotărârea Colegiului de Conducere al Curții de Apel Ploiești nr. 9/22.05.2019 și respectiv a art. I din Hotărârea nr. 12/20.06.2019 a aceluiași Colegiu.
În acest sens, secția I civilă a Curții de Apel Ploiești a reținut că aceste acte administrative, ale căror efecte juridice au fost doar suspendate, se bucură în continuare de prezumția de legalitate, acestea nefiind anulate, coroborat și cu faptul că dosarul a fost repartizat completului inițial învestit, anterior pronunțării sentinței nr. 554/21.08.2019, astfel încât suspendarea produce efecte numai pentru viitor.
Instanța a reținut și incidența în cauză a art. 25 alin. (2) C. proc. civ., precum și faptul că, în speță, completul inițial învestit a rămas competent să soluționeze cauza și după suspendarea actelor administrative în baza cărora au fost înființate, atât timp cât la momentul înregistrării cererii de apel pe rolul completului LM 34 AIII, acesta era competent să soluționeze apelul.
S-a mai reținut că nu are relevanță în aprecierea competenței completului inițial învestit împrejurarea că ulterior, prin decizia Președintelui secției I Civile nr. 7/22.08.2019 completele nou înființate au fost blocate, prin reducerea la zero a complexității, concomitent cu bifarea obiectului "litigii de muncă" vechilor complete existente anterior adoptării hotărârilor de colegiu, această decizie fiind dată în vederea punerii în executare a sentinței nr. 554/21.08.2019, pronunțată de către Tribunalul Argeș, secția Civilă în dosarul nr. x/2019, prin care s-a dispus suspendarea executării celor două articole.
Înalta Curte, sesizată conform art. 133 pct. 2 C. proc. civ., constatând că în cauză există un conflict negativ de competență în sensul art. 136 C. proc. civ., întrucât două secții ale aceleiași curți de apel s-au declarat deopotrivă și reciproc necompetente să judece litigiul, va pronunța regulatorul de competență stabilind competența soluționării cauzei în favoarea Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:
Mai întâi, se observă că sunt întrunite condițiile conflictului negativ de competență, având în vedere declinările reciproce pronunțate în aceeași cauză de secțiile Curții de Apel Ploiești, fiind disputată competența specializată a acestora, în sensul art. 136 alin. (4) C. proc. civ., în soluționarea unui litigiu de muncă și asigurări sociale.
Este adevărat că prin dispozițiile art. 200 alin. (1) și (2) C. proc. civ. s-a instituit un regim derogatoriu în ce privește necompetența specializată a instanței, în sensul că în cadrul procedurii de regularizare în prima instanță se poate trimite dosarul completului specializat competent ori secției specializate din instanța respectivă.
Chiar și în această situație, completul căruia i s-a repartizat cauza își păstrează posibilitatea de a-și invoca necompetența materială procesuală în funcție de obiectul și natura litigiului, potrivit art. 130 și art. 131 din C. proc. civ., limite procedurale în care s-a încadrat primul complet din cadrul secției de contencios administrativ și fiscal, învestit, de altfel, cu soluționarea litigiului ca instanță de control judiciar, în apel.
Cu privire la competența specializată a acestui complet, se reține că prin art. II din Hotărârea nr. 9/22.05.2019 a Colegiului de conducere al Curții de Apel Ploiești, s-a decis repartizarea cauzelor având ca obiect litigii de muncă și asigurări sociale tuturor secțiilor care nu erau penale din cadrul instanței.
Ulterior, prin art. I din Hotărârea nr. 12/20.06.2019, Colegiul de conducere al Curții de Apel Ploiești a decis repartizarea cauzelor având ca obiect aceste litigii unor completuri specializate nou înființate, formate cu participarea unor judecători din cadrul altor secții ale instanței.
Prin aceste hotărâri ale colegiului de conducere date în executarea dispozițiilor de organizare judiciară, s-a procedat la stabilirea criteriilor și a procedurii de determinare a specializării și, de asemenea, la constituirea completurilor specializate în soluționarea litigiilor de muncă și asigurări sociale.
Cu alte cuvinte, se distinge între, pe de o parte, repartizarea judecătorilor în virtutea specializării acestora, prin stabilirea compunerii completelor respective și, pe de altă parte, stabilirea criteriilor de determinare a completelor specializate cărora le revine, în consecință, competența exclusivă de a soluționa litigiile de muncă și asigurări sociale.
Argumentele primului complet învestit cu soluționarea cauzei, care nu au în vedere specializările în materii diferite ale completelor, ci chestiunea litigioasă a nelegalității, inclusiv sub aspectul calitativ al compunerii sale, excedează limitele analizei efectuate în regulatorul de competență.
Primul complet nici nu contestă, de altfel, că la data învestirii cu soluționarea cauzei îi revenea competența specializată în raport cu obiectul și natura litigiului, ci invocă efectele produse de pronunțarea sentinței civile nr. 554/21.08.2019 a Tribunalului Argeș, secția I civilă.
Astfel, se reține că hotărârile menționate anterior ale Colegiului de conducere au fost contestate de judecătorii curții de apel și prin sentința civilă nr. 554/21.08.2019, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția I civilă în dosarul nr. x/2019, s-a dispus suspendarea în temeiul art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, cu rezultatul întreruperii temporare a efectelor acestora.
Este de subliniat că efectele produse până la adoptarea soluției de suspendare se mențin, hotărârile de colegiu antereferite nefiind anulate.
Faptul că, urmare a măsurii suspendării, s-a procedat la repartizarea dosarelor de litigii de muncă și asigurări sociale, înregistrate ulterior, altor completuri specializate din cadrul secției I Civile a Curții de Apel Ploiești, nu ar putea constitui un argument valid pentru declinare, atât timp cât completul de judecată căruia i-a fost repartizat inițial dosarul și-a păstrat funcționalitatea, în sensul programării în ședințele de judecată, în vederea soluționării cauzelor cu care a fost învestit.
Suspendarea executării este o măsură provizorie care își produce efectele odată cu pronunțarea instanței de contencios administrativ la 21 august 2019, în timp ce învestirea primului complet de judecată specializat este un fapt epuizat, care s-a realizat anterior, prin înregistrarea cererii de apel și repartizarea la data de 27 iunie 2019, acestui complet revenindu-i competența de soluționare a cauzei în virtutea principiului repartizării aleatorii, precum și a continuității, potrivit art. 19 C. proc. civ.
Așa fiind, în raport cu considerentele expuse, în considerarea principiului asigurării accesului efectiv la justiție, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența soluționării cauzei în favoarea completului inițial învestit din cadrul secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Ploiești.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea completului inițial învestit al Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 februarie 2020.