ÎCCJ, Decizia nr. 236/2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin încheierea din camera de consiliu de la 21 ianuarie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a anulat, ca netimbrată, cererea formulată de petenta A. privind recuzarea domnului judecător B., învestit cu soluționarea pricinii ce formează obiectul dosarului nr. x/2018 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă.

Împotriva hotărârii menționate la pct. 1, a declarat apel A., dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători.

Calea de atac exercitată a fost înregistrată ca recurs pe rolul Completului de 5 judecători, sub nr. x/2020.

II. Aplicabilitatea dispozițiilor art. 493 din C. proc. civ., în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018

În cauză, se aplică procedura de filtrare a recursului reglementată de art. 493 din C. proc. civ., întrucât: (i) prin art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018 - care a intrat în vigoare la data de 21 decembrie 2018 - a fost abrogat art. 493 din C. proc. civ. din 2010, care reglementează procedura de filtrare a recursului de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție; (ii) conform art. 24 din C. proc. civ. din 2010, "dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare"; (iii) prezentul dosar a fost început la 8 iunie 2018, astfel că îi sunt aplicabile dispozițiile de procedură anterioare modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018.

III. Procedura de filtrare

Recursul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți, au fost urmate procedura de pregătire a dosarului și procedura de filtrare reglementată de art. 493 din C. proc. civ.

Prin încheierea din 2 noiembrie 2020, completul de filtru a analizat raportul, a constatat că este întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ. și a dispus comunicarea acestuia către părți.

Raportul a fost comunicat părților la 10 noiembrie 2020, conform dovezilor de comunicare atașate la dosar.

Părțile nu au depus punct de vedere asupra raportului.

IV. Considerentele Înaltei Curți

Înainte de a proceda la verificarea îndeplinirii cerințelor prevăzute de art. 493 alin. (3) C. proc. civ., se constată că prezentul recurs este inadmisibil, pentru argumentele arătate în continuare.

În raport cu dispozițiile art. 129 din Constituție și ale art. 457 alin. (1) C. proc. civ., admisibilitatea unei căi de atac și, pe cale de consecință, provocarea unui control judiciar al hotărârii judecătorești este condiționată de exercitarea acesteia în condițiile legii, instanța fiind obligată să examineze căile de atac cu care este învestită prin prisma îndeplinirii condițiilor de exercitare stabilite de legea procesuală și să respingă, ca inadmisibilă, orice cale de atac neconformă acestora.

În cauză, recursul a fost declarat împotriva încheierii prin care o secție non-penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție a respins o cerere de recuzare, fiind incidente, în privința căilor de atac, dispozițiile art. 53 alin. (1) din C. proc. civ., conform cărora:

"Art. 53. - (1) încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părți, odată cu hotărârea prin care s-a soluționat cauza. Când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri."

Pe de o parte, se constată că, în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a pronunțat Decizia nr. 617 din 10 martie 2020, prin care, în procedura de filtrare, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., a anulat recursul declarat de A. împotriva deciziei civile nr. 90 din 30 ianuarie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă.

Conform art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Decizia nr. 617 din 10 martie 2020 a fost dată fără cale de atac.

Pe de altă parte, conform art. 24 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Completele de 5 judecători ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, în alte materii decât cea penală, nu au, în situația dată, nici competența nici atributul instanței ierarhic superioare, în sensul art. 53 alin. (1) din C. proc. civ., întrucât, atunci când a reglementat competența Completului de 5 Judecători în materie civilă în soluționarea anumitor căi de atac, legiuitorul a făcut-o în mod expres și limitativ (spre exemplu, prin art. 136 alin. (3), art. 410, art. 421 alin. (2), art. 513 alin. (6) C. proc. civ.), ipoteza dedusă judecății nefiind însă reglementată.

La pronunțarea prezentei decizii, este avută în vedere jurisprudența anterioară a Completului de 5 judecători, reprezentată, cu titlu de exemplu, de Deciziile nr. 8/2019, nr. 23/2019, nr. 83/2019, nr. 94/2019, nr. 132/2019 și nr. 150/2019.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., urmează a fi respins, ca inadmisibil, recursul ce formează obiectul prezentei cauze.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de A. împotriva încheierii din cameră de consiliu de la 21 ianuarie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2018.

Fără cale de atac, potrivit art. 493 alin. (5) din C. proc. civ.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 decembrie 2020.