ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1656/2018

HOTĂRÂRE

09.05.2018

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2018
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1656/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secția I civilă, la data de 28 septembrie 2017, sub nr. x/2017, reclamanta A.N. Apele Române - Administrația Bazinală de Apă Siret, prin Sistemul Hidrotehnic Independent Siret, a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul A., obligarea acestuia la plata sumei de 1.031 lei, reprezentând plată nedatorată încasată în perioada octombrie 2014 - noiembrie 2015, ca rezultat al recalculării drepturilor salariale, conform deciziei directorului general al Administrației Naționale "Apele Române" din 14 decembrie 2015 și a notei A.N.A.R. din 14 decembrie 2015, emise în vederea punerii în aplicare a prevederilor legale succesive privind salarizarea unitară.

În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispozițiile art. 266 și art. 269 alin. (1) și (2) din C. muncii și pe prevederile art. 92 și art. 194 C. proc. civ.

Tribunalul Suceava, secția I civilă, prin Sentința nr. 1427 din 11 decembrie 2017 a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că art. 269 alin. (2) C. muncii nu conține nici un indiciu al intenției legiuitorului de a se raporta, în toate cazurile, la sediul angajatorului cu care salariatul a încheiat contractul de muncă, iar referirea generică la domiciliul/sediul reclamantului implică raportarea la persoana fizică sau juridică ce pretinde această calitate în proces.

Tribunalul a apreciat că sediul reclamantei vizat de art. 269 alin. (2) C. muncii este sediul principal al societății, independent de existența unor sedii secundare și chiar dacă raportul juridic dedus judecății s-a derulat la o sucursală a societății reclamante.

Ca atare, dacă legiuitorul ar fi intenționat stabilirea competenței și în funcție de eventualele dezmembrăminte, ar fi inserat această posibilitate în chiar conținutul normei din art. 269 alin. (2) C. muncii.

În plus, conform art. 14 alin. (2) din C. muncii, "persoana juridică poate încheia contracte individuale de muncă, în calitate de angajator, din momentul dobândirii personalității juridice".

Potrivit art. 61 din Legea nr. 107/1996:

"(i) În coordonarea autorității publice centrale din domeniul apelor se înființează Administrația Națională "Apele Române", instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, finanțată din venituri proprii, așa cum sunt definite în art. 80, prin reorganizarea Administrației Naționale "Apele Române" care funcționa cu statut de regie autonomă. (2) Administrația Națională "Apele Române" are în subordine administrații bazinale de apă, organizate la nivelul districtelor de bazin hidrografic ca instituții publice cu personalitate juridică. Ori, în actul normativ menționat, în Anexa 1-A la nr. crt. 9 figurează Administrația Bazinală de Apă Siret, unitate cu personalitate juridică, cu sediul în Bacău".

Față de aceste dispoziții legale, instanța a constatat că Administrația Bazinală de Apă Siret are personalitate juridică, ea fiind și titularul raportului juridic de muncă încheiat cu pârâtul.

Ca urmare, s-a apreciat că sediul reclamantei vizat de art. 269 alin. (2) C. muncii este sediul Administrației Bazinale de Apă Siret, independent de existența unor subunități fără personalitate juridică și chiar dacă raportul juridic dedus judecății s-a derulat la această subunitate.

Prin Sentința nr. 258 din 21 martie 2018, Tribunalul Bacău, secția I civilă, a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența în favoarea Tribunalului Suceava. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, potrivit art. 269 alin. (2) C. muncii, cererile referitoare la conflictele de muncă se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul.

Conform prevederilor art. 210 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, "cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul".

A reținut că, în speță, calitatea de reclamant o are Sistemul de Gospodărire a Apelor - Suceava, iar lipsa personalității juridice nu interesează în această fază procesuală, acest aspect urmând a fi analizat ulterior, în raport de dispozițiile art. 56 alin. (2) C. proc. civ.

Constatând că sediul reclamantului se află în circumscripția teritorială a Tribunalului Suceava, a apreciat că această instanță este competentă să soluționeze cererea de chemare în judecată.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, prin care se urmărește obligarea pârâtului A. la plata sumei de 1.031 RON cu titlu de plată nedatorată, a fost promovată de reclamanta Administrația Națională Apele Române - Administrația Bazinală de Apă Siret, prin Sistemul Hidrotehnic Independent Siret.

Potrivit prevederilor art. 269 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (3) se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori după caz, sediul, iar potrivit art. 210 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul.

Aceste dispoziții stabilesc o competență teritorială exclusivă ce nu poate fi înlăturată de alegerea reclamantei sau de dreptul comun în materie de competență, conform principiului specialia generalibus derogant.

Sediul reclamantei Administrația Națională Apele Române - Administrația Bazinală de Apă Siret, indicat în împuternicirea aflată la dosarul Tribunalului Suceava, este situat în Bacău.

Din cererea de chemare în judecată rezultă că Sistemul Hidrotehnic Independent, cu sediul în Siret, județul Suceava are calitatea doar de persoană împuternicită de reclamantă să o reprezinte în derularea litigiului și nu calitatea de reclamantă, în acțiune arătându-se expres că cererea este promovată de A.N. "Apele Române" - Administrația Bazinală de Apă Siret prin Sistemul Hidrotehnic Independent Siret.

Calitatea de împuternicit a Sistemul Hidrotehnic Independent Siret de către reclamanta Administrația Bazinală Siret rezultă din împuternicirea atașată cererii de chemare în judecată, în cuprinsul căreia se menționează că Sistemul Hidrotehnic Independent Siret este împuternicit să reprezinte reclamanta în litigiile cu agenții economici și cu persoane fizice aflate pe aria administrativă a S.H.I. Siret.

Faptul că reclamanta a împuternicit pentru derularea acțiunii o unitate care își are sediul în circumscripția teritorială a Tribunalului Suceava nu poate atrage competența Tribunalului Suceava, ca instanță de la sediul reclamantului, chiar dacă raportul de muncă s-a derulat la sediul mandatarului.

În precizările scrise depuse la dosarul Tribunalului Bacău se indică persoana reclamantei ca fiind Sistemul Hidrotehnic Independent Siret.

Pentru determinarea instanței competente nu s-au avut în vedere precizările orale făcute în fața Tribunalului Bacău la termenul de judecată din data de 21 martie 2018 de consilier juridic B. și nici precizările scrise, având în vedere că nu s-a depus un înscris din care să rezulte că acesta este punctul de vedere al persoanei juridice reprezentate.

Având în vedere că acțiunea cu care instanța a fost învestită a fost promovată de Administrația Națională Apele Române - Administrația Bazinală de Apă Siret, ai cărei sediu se află în circumscripția Tribunalului Bacău, în aplicarea dispozițiilor legale menționate, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău.