ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2740/2020

Ședința publică din data de 23 iunie 2020

Asupra cererii de chemare în judecată de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 25.11.2019 contestatorul A. - procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea Hotărârii nr. 912 din 6 noiembrie 2019 pronunțată de Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru Procurori, prin care s-a dispus eliberarea din funcție a contestatorului ca urmare a condamnării definitive pentru săvârșirea unei infracțiuni.

Contestatorul a invocat în drept dispozițiile art. 29 și art. 45

1

și următoarele din Legea nr. 317/2004, solicitând anularea hotărârii atacate, retragerea propunerii de eliberare din funcție remisă Președintelui României, menținerea contestatorului în funcția de procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș și obligarea pârâtului la achitarea drepturilor salariale de care a fost privat de la momentul emiterii hotărârii și până la

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, prin care:

- a invocat excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție și declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Timișoara, susținând, în esență, că hotărârea atacată nu face parte din categoria hotărârilor strict și limitativ prevăzute de art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, fiind aplicabile dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004;

- a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a CSM cu privire la capătul de cerere având ca obiect achitarea drepturilor salariale;

- a solicitat respingerea, ca neîntemeiată a contestației, susținând, în esență, că hotărârea atacată este legală și temeinică.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

În temeiul art. 248 alin. (1) și (2) coroborat cu art. 131 alin. (1) și art. 132 alin. (1) și (3) din C. proc. civ., examinând cu prioritate excepția necompetenței materiale a instanței, invocată de intimat prin întâmpinare, Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, contestatorul A. - procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea Hotărârii nr. 912 din 6 noiembrie 2019 pronunțată de Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru Procurori

Prin Hotărârea nr. 912 din 6 noiembrie 2019 pronunțată de Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru Procurori s-a dispus eliberarea din funcție a contestatorului ca urmare a condamnării definitive pentru săvârșirea unei infracțiuni.

Sub aspectul competenței materiale a Înaltei Curți de a soluționa în primă instanță contestația formulată, urmează a se analiza dacă hotărârea respectivă se circumscrie prevederilor art. 29 alin. (4)-(9) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit art. 29 alin. (4)-(9) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare:

"Art. 29. - (…)

(4) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, în plen și în secții, se iau prin vot direct și secret și se motivează.

(5) Hotărârile plenului privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor se redactează în cel mult 20 de zile și se comunică de îndată.

(6) Hotărârile prevăzute la alin. (5) se publică în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii și pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 10 zile de la redactare.

(7) Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu contestație de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Contestația se judecă în complet format din 3 judecători.

Rezultă că, potrivit art. 29 alin. (5) și (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, numai hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor pot fi atacate cu contestație direct la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Totodată, se reține că art. 9 din Legea nr. 304/2004 de organizare judiciară, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 207/2018, prevede că:

Hotărârile secției pentru judecători, respectiv ale secției pentru procurori ale Consiliului Superior al Magistraturii, în orice alte situații decât cele prevăzute la art. 134 alin. (3) din Constituția României, republicată, în care Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, pot fi atacate la secția de contencios administrativ a curții de apel competente, conform dreptului comun.

In consecința, cum prezentele hotărâri nu sunt pronunțate în materie disciplinară, contestarea acestora se face conform dreptului comun, reprezentat de dispozițiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, respectiv art. 10 alin. (1) teza a doua și alin. (3) din Legea nr. 554/2004, conform cărora, reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său.

In raport de dispozițiile legale precitate, legea contenciosului administrativ, modificată stabilind competenta exclusivă in favoarea instanței de domiciliu, Inalta Curte nu poate primi solicitarea contestatorului privind trimiterea cauzei Curții de Apel București, in raport de sediul intimatului.

Temeiul de drept al soluției pronunțate.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 248 alin. (1) și (2) coroborat cu art. 132 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția necompetenței materiale a instanței și, având în vedere prevederile art. 9 din Legea nr. 304/2004 și 10 alin. (1) teza a doua și alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va trimite cauza, spre competentă soluționare, Curții de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția necompetenței materiale a Inaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

Declină competența de soluționare a contestației formulate de A. împotriva Hotărârii nr. 912 din 6 noiembrie 2019 pronunțată de Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru procurori, în favoarea Curții de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 iunie 2020.