ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1335/2020
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1335/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 30 iunie 2020
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție
Prin decizia nr. 270 din 30 ianuarie 2020, Înalta Curte a anulat recursul declarat de revizuentul A. împotriva încheierii din 23 mai 2019 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă în dosarul nr. x/2019.
Calea de atac formulată în cauză
Împotriva deciziei pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, A. a formulat revizuire.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Prevederile art. 513 alin. (3) C. proc. civ. fixează limitele în care se poartă dezbaterile asupra unei cereri de revizuire, cale extraordinară de atac ce permite retractarea unei hotărâri numai pentru cauzele strict și limitativ prevăzute de lege, indiferent de motivul de revizuire pe care se fundamentează cererea, dezbaterile fiind limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.
În speță, decizia împotriva căreia a fost exercitată prezenta cale de atac a fost pronunțată în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., așa cum reiese din cuprinsul acesteia (paginile 1 și 3 ale deciziei atacate), anulându-se recursul promovat de revizuentul A..
Potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., "în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare invocate și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac."
Reiese deci, că legiuitorul a optat ca deciziile pronunțate în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. să nu fie supuse niciunei căi de atac, ceea ce conduce la concluzia că aceste hotărâri nu pot fi atacate pe calea revizuirii.
Pentru argumentele mai sus arătate, Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 270 din data de 30 ianuarie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2019.
Totodată, în baza art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., va aplica revizuentului o amendă judiciară în cuantum de 1.000 RON, pentru exercitarea abuzivă și cu rea-credință a drepturilor procesuale.
Înalta Curte reține, referitor la aplicarea sancțiunii amenzii judiciare, că revizuentul a formulat în prezenta cauză o cale de atac extraordinară inadmisibilă, împotriva unei hotărâri care nu era susceptibilă de nicio cale de atac.
Prin introducerea unei astfel de cereri, care nu se circumscrie principiului legalității exercitării căilor de atac prevăzut de art. 457 C. proc. civ., partea își exercită în mod abuziv drepturile procesuale.
Potrivit art. 12 alin. (1) și (2) din actul normativ mai sus menționat, drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință și potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege, iar partea care își exercită aceste drepturi în chip abuziv va putea fi obligată și la plata unei amenzi judiciare.
Se circumscrie, astfel, abuzului procesual, situația în care partea urmărește, prin exercitarea drepturilor sale procesuale, îndeplinirea unor obiective aflate în disonanță cu scopul procesului, anume cu soluționarea justă și cu celeritate a cauzelor.
Consecința unor astfel de demersuri inadmisibile este aceea a încărcării în mod nejustificat a rolului instanțelor, atât în ceea ce privește instrumentarea unor dosare în care nu se dezbat decât chestiuni procedurale fără finalitate juridică, cât și prin efectuarea unor activități specifice judecății (emiterea citațiilor, adreselor, calcularea unor taxe de timbru, etc.) care sunt complexe și costisitoare.
Or, formularea unei căi de atac, vădit netemeinice, fără finalitate juridică, respinsă de instanță ca inadmisibilă, atrage incidența în cauză a dispozițiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., ce reglementează sancționarea cu amendă judiciară de la 100 RON la 1.000 RON introducerea, cu rea-credință, a unor cereri principale, accesorii, adiționale sau incidentale, precum și pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice.
Se reține că de la începutul anului revizuentul a formulat în jur de 400 de cereri, iar soluțiile pronunțate, în general, au fost de respingere a acestora ca inadmisibile sau anulate pentru diferite motive.
Pentru considerentele expuse, având în vedere dispozițiile art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire și, în temeiul art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., va aplica revizuentului sancțiunea amenzii judiciare în cuantum de 1.000 RON.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 270 din data de 30 ianuarie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2019.
Fără cale de atac.
Aplică revizuentului A. o amendă judiciară în cuantum de 1.000 RON în temeiul art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ.
Executorie în ceea ce privește amenda aplicată.
Cu drept de reexaminare în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii în ceea ce privește sancțiunea amenzii.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 iunie 2020.