ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3315/2018

Prin sentința nr. 57 din 21 iunie 2018, Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, a admis excepția necompetenței materiale. A declinat competența materială de soluționare a cauzei, respectiv a cererii formulate de petentul A. privind strămutarea dosarului nr. x/2017 al Tribunalului Suceava în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs A. Analizând recursul, Înalta Curte constată că nu este admisibil, în considerarea argumentelor ce succed: Se reține că prin dispozițiile art. 129 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina părților îndeplinirea actelor de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau judecător. Prin urmare, revine persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă, în condițiile legii procesual civile, aceeași pentru subiecții de drept aflați în situații identice.

Aceleași exigențe exclud examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte condiții decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală. Din dispozițiile C. proc. civ. rezultă că, între alte condiții ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac, este și cea privind existența unei hotărâri determinate ca atare de lege susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe această cale. Se reține însă că potrivit dispozițiilor art. 158 alin. (3) C. proc. civ., sentința atacată nu este supusă niciunei căi de atac, neavând relevanță mențiunea înscrisa în dispozitivul acesteia, în condițiile în care o hotărâre judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege.

Sintagma folosită de legiuitor cuprinde atât căile de atac ordinare, cât și pe cele extraordinare, din modul în care este redactat textul rezultând că legea nu face nicio distincție între acestea. Or, unde legea nu distinge, nici judecătorul nu poate face vreo distincție (ubi lex non distinguem, nec nos distinguere debemus). Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității, precum și al principiului constituțional al egalității în fața legii și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept. Or, normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituția României.

Pentru toate aceste considerente, recursul urmează a fi respinsă ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de A. împotriva sentinței nr. 57 din 21 iunie 2018 a Curții de Apel Suceava, secția I civilă. Irevocabila. Pronunțată în ședință publică, astăzi 03.10.2018.