ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4810/2019

Ședința publică din data de 16 octombrie 2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 03.01.2019, pe rolul Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2019, reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală, a solicitat suspendarea executării Ordinului Președintelui ANAF nr. 3236/2018 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en détail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, până la pronunțarea instanței de fond.

Prin sentința nr. 6 din data de 22 ianuarie 2019 Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal a admis cererea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală. A dispus suspendarea executării Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3236/2018 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en détail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, până la pronunțarea instanței de fond. A obligat pârâta să achite reclamantei suma de 1450 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinței nr. 6 din data de 22 ianuarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În acest sens arată că, în mod greșit instanța de fond a pronunțat hotărârea de admitere a cererii de suspendare a OPANAF nr. 3236/2018 deoarece, a interpretat și aplicat în mod greșit dispozițiile legale ce privesc îndeplinirea cumulativă a condițiilor art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004.

Cazul bine justificat nu poate fi argumentat prin invocarea unor aspecte ce țin de legalitatea unui act, întrucât acestea vizează fondul actului, care se analizează numai în cadrul unei acțiuni în anulare.

Până la anularea de către o instanță judecătorească, actul a cărei suspendare se solicită se bucură de prezumția de legalitate. In caz contrar s-ar anticipa soluția ce va fi dată pe fondul cauzei, ajungându-se propriu-zis la o prejudecare a fondului, ceea ce ar contraveni dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Suspendarea executării actelor administrative constituie, prin urmare, o situație de excepție care intervine când legea o prevede, în limitele și condițiile expres reglementate.

În argumentarea îndeplinirii condiției cazului bine justificat, instanța de fond în mod greșit a preluat în integralitate susținerile reclamantei fără să aibă în vedere apărările formulate de instituția pârâtă.

Instanța de fond în mod eronat a reținut că motivele invocate de reclamantă în susținerea cazului bine justificat ar fi de natură a contura o îndoială serioasă în privința legalității acestuia, cu referire la impactul afectării mediului concurențial, ce determină necesitatea pronunțării unei soluții de suspendare a actului și a acordării protecției provizorii în favoarea societății în cauză.

Astfel, agenții economici care sunt înregistrați să distribuie și să comercializeze în sistem angro produse energetice băuturi alcoolice și/sau tutun prelucrat, fără depozitare, conform O.P.A.N.A.F nr. 1849/2016 și O.P.A.N.A.F nr. 1850/2016, au avut la dispoziție 90 de zile de la data intrării în vigoare a OPANAF nr. 1960/2018 pentru a se conforma condițiilor de înregistrare în conformitate cu noile prevederi, termen ce a fost prelungit până la data de 31.12.2018 potrivit O.P.A.N.A.F nr. 2761/2018, publicat în Monitorul Oficial nr. 943 din 8 noiembrie 2018, până la împlinirea acestui termen putându-și desfășura activitatea în condițiile vechilor acte normative.

Mai mult decât atât, potrivit art. 10 din OPANAF nr. 3236/2018, operatorii economici care dețin atestate de comercializare, emise în baza Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.849/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en détail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, cu modificările și completările ulterioare, pot, până la 31 ianuarie 2019 inclusiv, să depună la autoritatea competentă o nouă cerere de înregistrare și documentele aferente, potrivit noului ordin, motiv pentru care nu se poate interpreta că în cauză aparența de nelegalitate decurge din încălcare principiilor securității raporturilor juridice și al așteptărilor legitime.

Este evidentă reaua-credință a societăților comerciale care dețin atestate de comercializare de produse energetice fără depozitare care, deși aveau cunoștință de noile modificări legislative încă din luna august 2018, nu au făcut niciun fel de demers pentru a se conforma noilor condiții de înregistrare cu toate că au avut la dispoziție 150 de zile. Totodată, au preferat sa comercializeze produse energetice fără să întreprindă măsurile în vederea armonizării cu legislația, singurul demers fiind acela de a se adresa instanțelor de judecată cu cereri având ca obiect suspendarea executării și anularea acestui act normativ atunci când era iminentă expirarea termenului de 90 de zile stabilit prin OPANAF 1960/2018 (respectiv începând cu luna noiembrie 2018).

Așa cum rezultă din Referatul de aprobare a O.P.A.N.A.F. nr. 3236/2018, noul ordin s-a emis cu luarea în considerare a faptului că împotriva O.P.A.N.A.F. nr. 1960/2018 au fost înregistrate peste 170 de plângeri prealabile de către operatorii economici ce activează în domeniul comercializării, în sistem angro, de produse energetice, plângeri prin care aceștia solicitau modificarea/revocarea ordinului respectiv, iar o parte din aceștia au obținut în instanță, suspendarea actului antemenționat.

Astfel, în urma analizării plângerilor primite, precum și a informațiilor furnizate de către reprezentanții operatorilor economici care activează în acest domeniu în decursul întâlnirilor avute cu aceștia în perioada septembrie - noiembrie a reieșit necesitatea modificării condițiilor de înregistrare a operatorilor economici care intenționează să distribuie și să comercializeze în sistem angro produse energetice după cum urmează:

- exceptarea de la obligația privind depozitarea produselor energetice a operatorilor economici care comercializează produse energetice în baza cardurilor de combustibil către consumatorii finali;

- exceptarea de la obligația privind depozitarea produselor energetice a operatorilor economici afiliați ai operatorilor economici autorizați ca antrepozitari autorizați, destinatari înregistrați sau care dețin atestat de comercializare angro de produse energetice și care comercializează produse energetice din locațiile autorizate ale operatorilor economici cu care sunt afiliați;

- introducerea la data înregistrării și pe perioada deținerii atestatului a obligației de a nu avea datorii la bugetul general consolidat. În cazul înregistrării de datorii atestatul urmând a fi suspendat până la plata acestor datorii.

Cu privire la lipsa dezbaterii publice, recurenta-pârâtă a arătat că, la data de 20.12.2018, pe site-ul A.N.A.F. la rubrica Transparentă decizională, a fost afișat proiectul de ordin pentru aprobarea procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en détail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare. Față de aceste aspecte consideră că au fost respectate prevederile Legii nr. 52/2003.

Potrivit prevederilor din Codul fiscal art. 435 alin. (3) si (4) coroborate cu prevederile titlului VIII "Accize și alte taxe speciale" din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, operatorii care distribuie si comercializează produse energetice prevăzute în Codul fiscal la art. 355 alin. (3) lit. a) - e) și biocombustibili sunt obligați să se înregistreze la autoritatea vamală teritorială.

Astfel, operatorii economici care comercializează în sistem angro sau en détail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant și gaz petrolier lichefiat - sunt obligați să se înregistreze la autoritatea competentă conform procedurii și cu îndeplinirea condițiilor stabilite prin Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3236/2018 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en détail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare.

Conform OPANAF nr. 3236/2018, înregistrarea agenților economici care intenționează să distribuie și să comercializeze în sistem angro produse petroliere, este condiționată și de deținerea unui spațiu de depozitare corespunzător.

Potrivit art. 10 din OPANAF nr. 3236/2018, operatorii economici care dețin atestate de comercializare, emise în baza Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.849/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en détail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, cu modificările și completările ulterioare, pot, până la 31 ianuarie 2019 inclusiv, să depună la autoritatea competentă o nouă cerere de înregistrare și documentele aferente, potrivit noului ordin.

La expirarea acestui termen, atestatele de comercializare emise în baza Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.849/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en détail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, cu modificările și completările ulterioare, își pierd valabilitatea.

Prin excepție, atestatele de comercializare emise în baza Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.849/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en détail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, cu modificările și completările ulterioare, pentru operatorii economici care comercializează produse energetice în baza unor contracte de achiziții publice aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentului ordin rămân valabile până la expirarea acestor contracte.

S-a constatat o creștere semnificativă a operatorilor economici înregistrați pentru activitatea de comercializare angro - produse energetice fără depozitare. La nivelul anului 2018 un număr de 984 operatori economici înregistrați pentru activitatea de comercializare angro - produse energetice fără depozitare, față de 91 operatori economici care dețin spatii de depozitare.

La adoptarea O.P.A.N.A.F. nr. 3236/2018 s-a avut în vedere o aplicare corectă, nediscriminatorie și conformă cu principiile fiscale, în vederea reducerii evaziunii fiscale și implicit creșterea gradului de conformare și de încasare a veniturilor la bugetul general consolidat, eliminarea discriminării între operatorii economici care comercializează produse accizabile, cu depozitare, față de cei care nu au depozite, dar efectuează același tip de activitate.

Prin urmare, din aceste considerente rezultă că nu au fost încălcate dispozițiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 21/1996 cu privire la impactul anticoncurențial al ordinului și la lipsa avizului Consiliului Concurentei deoarece, operatorii economici care dețin spații de depozitare și care intenționează să comercializeze în sistem angro produse energetice supuse accizelor trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții pentru a obține atestatul, pe când în cazul operatorilor economici care intenționează să comercializeze în sistem angro produse supuse accizelor fără spații de depozitare condițiile de înregistrare erau mai puține și implicit mai accesibile, cu consecința favorizării acestora din urmă prin alocarea unui patrimoniu semnificativ mai redus pentru desfășurarea acestei activități.

Cu privire la cea de-a doua condiție, recurenta-pârâtă arată că argumentele prezentate de către instanța de fond cu privire la paguba iminentă nu sunt de natură să justifice faptul că s-ar produce intimatului un prejudiciu greu sau imposibil de înlăturat în ipoteza anularii actului.

Paguba iminentă este definită de art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004 drept "prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public".

Suspendarea executării este însă o măsura de excepție, care se justifică numai dacă actul administrativ conține dispoziții a căror îndeplinire ar produce reclamantului un prejudiciu greu sau imposibil de înlăturat în ipoteza anularii actului, condiție care nu este îndeplinită în cauză.

Iminența producerii unei pagube nu se prezumă, ci trebuie dovedită de persoana lezată. Îndeplinirea condiției referitoare la paguba iminentă presupune administrarea de dovezi care să probeze iminența producerii pagubei invocate, sub acest aspect fiind lipsite de relevanță simplele afirmații făcute ca atare în acțiunea formulată.

Așadar, având în vedere cele arătate, în mod greșit instanța de fond a reținut că este îndeplinită condiția pagubei iminente.

Prin ultima critică, recurenta-pârâtă consideră că în mod greșit a fost obligată la plata unor cheltuieli de judecată în sumă de 1450 RON, având în vedere, pe de o parte, că nu se poate susține noutatea litigiului din perspectiva criteriilor legate de complexitate și dificultate și nici din perspectiva naturii juridice a actului atacat și, pe de altă parte, că speța (suspendare executare OPANAF nr. 1960/2018) nu prezintă un fenomen social nou în realitatea românească, care să fi determinat caracterul nou al unei astfel de cauze și pe cale de consecință, o complexitate atât în pregătirea apărării din partea avocaților, cât și în soluționarea pricinii de către instanța de judecată.

Potrivit dispozițiilor legale, partea care a pierdut procesul poate fi obligată să suporte cheltuielile ocazionate de proces, însă, prin aceasta, trebuie ca partea care a pierdut procesul să se afle în culpă procesuală, sau, prin atitudinea sa în cursul derulării procesului, să fi determinat aceste cheltuieli.

Având în vedere că, în primul ciclu procesual au fost acordate doar două termene de judecată, avocatul nu și-a justificat onorariul prin activitatea depusă.

Prin întâmpinarea formulată, intimata-reclamantă a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate.

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.

Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin rezoluția din 20 iunie 2019 s-a fixat termen de judecată la data de 16 noiembrie 2019.

Examinând cererea de recurs formulată de recurenții-reclamanți, prin prisma dispozițiilor incidente, precum și a apărărilor invocate de către intimatul-pârât prin întâmpinare, Înalta Curte va respinge recursul, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Intimata-reclamantă a investit instanța de contencios administrativ și fiscal, pe calea prevăzută de art. 14 din Legea nr. 554/2004 cu o cerere de suspendare a executării Ordinului Președintelui ANAF nr. 3236/2018 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en détail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, până la pronunțarea instanței de fond.

Prima instanță a admis acțiunea dedusă judecății și a dispus suspendarea executării Ordinului Președintelui ANAF nr. 3236/2018 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en détail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, până la pronunțarea instanței de fond.

Înalta Curte, trecând la examinarea punctuală a motivelor de recurs înfățișate de recurenta-pârâtă prin care arată că soluția instanței de fond este nelegală din rațiuni care țin de interpretarea și aplicarea greșită a prevederilor legale referitoare la condiția existenței unui caz bine justificat și a pagubei iminente, nu împărtășește opinia recurentei-pârâte având în vedere conduita acesteia prin emiterea succesivă a unor ordine prin care a impus anumite condiții agenților economici care sunt înregistrați să distribuie și să comercializeze în sistem angro produse energetice, băuturi alcoolice și/sau tutun prelucrat, fără depozitare.

Având în vedere împrejurarea că acțiunea privind suspendarea executării actului administrativ se circumscrie noțiunii de protecție provizorie a drepturilor și intereselor reclamantului (până la momentul la care instanța competentă va cenzura legalitatea actului), precum și faptul că acest act administrativ a produs efecte juridice de la până la momentul abrogării, instanța de control judiciar va analiza îndeplinirea celor două condiții impuse de dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004.

În primul rând, Înalta Curte constată că prin Ordinul Președintelui ANAF nr. 3236/2018 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en détail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, publicat în Monitorul Oficial la data de 28.12.2018, se elimină posibilitatea comercializării produselor energetice în sistem angro fără a le depozita.

Potrivit art. 10 din Ordinul nr. 3236/2018:

"Operatorii economici care dețin atestate de comercializare, emise în baza Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.849/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en détail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, cu modificările și completările ulterioare, pot, până la 31 ianuarie 2019 inclusiv, să depună la autoritatea competentă o nouă cerere de înregistrare și documentele aferente, potrivit prezentului ordin."

La expirarea acestui termen, atestatele de comercializare emise în baza Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.849/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en détail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, cu modificările și completările ulterioare, își pierd valabilitatea.

În al doilea rând, Înalta Curte constată că îndeplinirea celor două condiții, respectiv cazul bine justificat și iminența producerii unei pagube, este lăsată la aprecierea judecătorului, fiind verificată, în funcție de circumstanțele cauzei, printr-o analiză sumară a aparenței dreptului, pe baza argumentelor de fapt și de drept prezentate de partea interesată, care trebuie să ofere indicii suficiente pentru răsturnarea prezumției de legalitate de care se bucură actul administrativ și să facă verosimilă iminența producerii unei pagube greu, sau imposibil de înlăturat, în ipoteza în care actul contestat ar fi anulat de instanța de judecată.

Referitor la noțiunea de caz bine justificat, aceasta a fost definită prin dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, ca fiind reprezentată de acele împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

Înalta Curte constată că prima instanță a reținut în mod corect existența unui caz bine justificat deoarece, împrejurările de natură a crea o îndoială asupra legalității actului administrativ atacat se reflectă în faptul că, prin modificările importante aduse prin Ordinul nr. 3236/2018 se instituie reguli noi aplicabile inclusiv agenților economici care au obținut atestate de comercializare sub imperiul legislației anterioare, cu îndeplinirea condițiilor necesare la acea dată și nu exclusiv operatorilor economici care parcurg, după modificarea legii, procedura de emitere a atestatelor, în caz de neconformitate până la 01.02.2019, inclusiv de agenții economici care dețin deja atestate valabil obținute anterior, acestea încetându-și efectele.

Față de aceste aspecte, Înalta Curte constată că nu poate fi primită critica recurentei-pârâte conform căreia situațiile prezentate de intimata-reclamantă nu pot constitui un caz bine justificat deoarece, instanța de fond și-a limitat verificarea împrejurărilor de fapt și/sau de drept care au capacitatea să producă o îndoială serioasă asupra prezumției de legalitate de care trebuie să se bucure un act administrativ.

În privința dovedirii cerinței prevenirii unei pagube iminente, se constată că și aceasta este îndeplinită, în condițiile în care intimata-reclamanta, al cărei principal obiect de activitate este reprezentat de comerțul produselor petroliere în regim angro fără depozitare, se află în aria de reglementare vizată de Ordinul Președintelui A.N.A.F. nr. 3236/2018.

Concret, pentru verificarea îndeplinirii condițiilor impuse de dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 prima instanță a avut în vedere motivele de nelegalitate invocate de către intimata-reclamantă care se referă la faptul că Ordinul Președintelui A.N.A.F. nr. 3236/2018 a fost adoptat cu încălcarea procedurilor prevăzute de Legea nr. 21/1996 a concurenței, fiind eliminați de pe piață toți operatorii care nu dețin depozite.

Or, consecințele ce i-ar fi cauzate intimatei-reclamante prin executarea imediată a dispozițiilor Ordinului sus-citat, care a impus condiția obținerii unui nou atestat de comercializare și distribuție produse energetice până la data de 31.01.2019, în caz contrar, atestatul pe care îl deține în prezent își încetează efectele juridice ulterior acestei date, sunt de natură să-i producă un prejudiciu material imediat, deoarece o pun în imposibilitatea obiectivă de a-și desfășura activitatea, fiindu-i interzis să mai desfășoare activitatea economică ce constituie obiectul principal de activitate, ceea ce ar provoca o afectare gravă a patrimoniului de care dispune și, implicit, a aptitudinii de a-și onora obligațiile asumate contractual anterior acestei modificări legislative.

Având în vedere că, intimata-reclamantă nu deține spații de depozitare a produselor energetice și se află în imposibilitate de a le obține prin achiziție, închiriere sau construire într-un termen atât de scurt, respectiv până la data impusă de Ordinul ANAF nr. 3236/2018, precum și faptul că aceste depozite sunt deținute în prezent doar de operatorii economici atestați să comercializeze produse energetice cu depozitare, care, acționând pe aceeași piață specializată cu intimata-reclamantă, se află în concurență cu aceasta, în mod corect a reținut prima instanță și îndeplinirea condiției pagubei iminente prevăzută de dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004.

În aceste condiții, nu poate fi primită critica recurentei-pârâte conform căreia iminența producerii unei pagube trebuie dovedită de persoana lezată, deoarece, în mod corect a reținut prima instanță că imposibilitatea desfășurării obiectului de activitate ar putea conduce la un blocaj financiar al societății, care ar putea fi în imposibilitate de a realiza plata furnizorilor și contractanților, situație care ar putea determina ieșirea de pe piață a societății reclamante, situație care ar afecta în mod direct mediul concurențial.

Prin urmare, s-a dovedit că imposibilitatea prestării activității economice, din cauza neîndeplinirii condițiilor de înregistrare ca operator economic conform dispozițiilor Ordinului nr. 3236/2018 ar cauza intimatei-reclamante un prejudiciu iminent și iremediabil, afectând situația financiară a acesteia.

De asemenea, Înalta Curte constată că potrivit art. 10 din OPANAF nr. 3236/2018, operatorii economici care dețin atestate de comercializare, emise în baza Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.849/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en détail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, cu modificările și completările ulterioare, pot, până la 31 ianuarie 2019 inclusiv, să depună la autoritatea competentă o nouă cerere de înregistrare și documentele aferente, potrivit noului ordin.

La expirarea acestui termen, atestatele de comercializare emise în baza Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.849/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en détail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, cu modificările și completările ulterioare, își pierd valabilitatea.

Prin excepție, atestatele de comercializare emise în baza Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.849/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en détail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, cu modificările și completările ulterioare, pentru operatorii economici care comercializează produse energetice în baza unor contracte de achiziții publice aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentului ordin rămân valabile până la expirarea acestor contracte.

Or, în această situație, considerentele instanței de fond în ceea ce privește cazul bine justificat și existența unei pagube iminente sunt confirmate prin conduita ulterioară a pârâtei întrucât Ordinul nr. 3236/2018 a fost abrogat prin Ordinul nr. 508/2019, iar efectul suspensiv al executării Ordinului nr. 3236/2018 dispus prin sentința pronunțată de prima instanță se referă și la perioada de timp existentă între data pronunțării sentinței (22 ianuarie 2019) și publicării în Monitorul Oficial a Ordinului nr. 508/2019 (04 martie 2019).

Având în vedere aceste aspecte, Înalta Curte apreciază că în cauză au fost dovedite atât condiția cazului bine justificat, cât și condiția iminenței pagubei, astfel încât hotărârea primei instanțe este legală, fiind pronunțată cu respectarea dispozițiilor art. 14 și art. 2 lit. ș) și t) din Legea nr. 554/2004, iar soluția de admitere a cererii de suspendare este corectă.

Înalta Curte va respinge și critica recurentei-pârâtei referitoare la obligația de plată a cheltuielilor de judecată în sumă de 1450 RON, având în vedere că aceasta se situează pe poziția părții care a pierdut procesul în înțelesul art. 453 C. proc. civ., precum și faptul că intimata-reclamantă a făcut dovada existenței și întinderii cheltuielilor de judecată care i-au fost acordate în cauză.

Ca atare, ceea ce trebuie să urmărească judecătorul în aplicarea acestui text legal este păstrarea unui just echilibru între părți cu privire la suportarea cheltuielilor de judecată, în considerarea faptului că prejudiciul părții care a câștigat procesul trebuie să fie cauzat de culpa procesuală a celeilalte.

Raportul de cauzalitate necesar angajării răspunderii subzistă doar în măsura în care prejudiciul pretins are un caracter rezonabil și necesar, în lumina criteriilor mai sus amintite.

Înalta Curte constată că erau îndeplinite toate condițiile cerute de lege pentru soluționarea favorabilă a cererii de acordare în proces a cheltuielilor de judecată.

Cuantumul stabilit în sarcina recurentei-pârâte este rezonabil raportat la obiectul și complexitatea cauzei, precum și activitatea desfășurată de avocat materializată în efortul de documentare, de concepție a acțiunii și de susținerea apărărilor, iar respectiva cheltuială a fost necesară pentru soluționarea cauzei și efectuată în proces.

Prin urmare, niciuna dintre criticile invocate în susținerea cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu este întemeiată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă Agenția Națională de Administrare Fiscală împotriva sentinței nr. 6/F din 22 ianuarie 2019, pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2019, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 octombrie 2019.