ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 314/2019

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 2.229 din 27.03.2018 pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu în Dosarul nr. x/2017 a fost admisă în parte cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta B. S.A.

S-a constatat nulitatea absolută a clauzei înscrisă la art. 4 în contractul de credit nr. x/2008, ca fiind abuzivă.

A fost obligată pârâta să restituie reclamantei sumele de bani încasate cu titlul de comision de acordare, cu dobânda legală aferentă de la data încasării până la data plății efective și integrale a sumei datorate.

A fost respinsă în rest cererea. S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în cauza de față.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanta A. și pârâta B. S.A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin Decizia nr. 451/2018 din 03 octombrie 2018 pronunțată de Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă, a respins ca nefondat apelul formulat de apelanta pârâtă B. S.A., în contradictoriu cu reclamanta A. împotriva Sentinței civile nr. 2.229 din 27.03.2018 pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu în Dosarul nr. x/2017, având ca obiect - constatare nulitate act.

A admis apelul formulat de apelanta reclamantă A., în contradictoriu cu pârâta B. împotriva Sentinței civile nr. 2.229 din 27.03.2018 pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu în Dosarul nr. x/2017, având ca obiect - constatare nulitate act.

A schimbat sentința apelată în sensul că a admis în parte acțiunea.

A admis cererea privind constatarea caracterul abuziv al clauzei prevăzute la art. 8.1 - în teza referitoare la riscul valutar și a constatat nulitatea absolută parțială a clauzei prev. de art. 8.1 în teza privind suportarea riscul valutar de către împrumutați, fiind menținută această clauză în teză referitoare la restituirea creditului în moneda în care a fost acordat.

A dispus stabilizarea cursului de schimb CHF - RON la momentul semnării contractului de credit, curs care va rămâne valabil pe toată perioada derulării contractului, urmând ca ratele să fie recalculate și plătite la cursul de la data încheierii contractului.

A dispus restituirea sumelor încasate în plus, rezultate din diferența cursului valutar la momentul achitării fiecărei rate, față de cel din momentul încheierii contractului, cu dobânda legală aferentă.

A menținut celelalte dispoziții ale primei instanțe.

A obligat apelanta pârâtă la 1.500 RON cheltuieli de judecată în apel față de apelanta reclamantă.

Pârâta C. S.A. (fostă B. SA) a declarat recurs împotriva Deciziei nr. 451/2018 din 03 octombrie 2018 pronunțată de Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă.

Prin adresa emisă de Tribunalul Gorj, dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării recursului.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, la data de 27 decembrie 2018.

Prin rezoluția completului din 07 ianuarie 2019 s-a stabilit termen de judecată pentru 21 februarie 2019, în vederea discutării competenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În ședința publică din data de 21 februarie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a rămas în pronunțare asupra excepției necompetenței sale materiale.

Analizând cu prioritate excepția necompetenței sale materiale, în raport cu actele și lucrările dosarului, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că aceasta este întemeiată și urmează a o admite pentru următoarele considerente:

Decizia supusă recursului a fost pronunțată de către tribunal, într-un litigiu prin care s-a soluționat o cerere care a declanșat procedura judiciară în fața judecătoriei.

Cu întâietate, sub aspectul excepției de necompetență materială, Înalta Curte de Casație și Justiție reține incidența prevederilor art. 97 pct. 1 din C. proc. civ. din care reiese că instanța supremă judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege.

Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, excepția necompetenței materiale asupra căreia, în temeiul art. 132 C. proc. civ. raportat la art. 494 din același cod, reține următoarele:

Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunțate de Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat prin Decizia nr. 18/2018 din 01 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2018 și publicată în M. Of. nr. 965 din 14 noiembrie 2018:

"În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 și art. 483 din C. proc. civ., competența de soluționare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunțate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunțării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curții Constituționale, publicate în M. Of. nr. 582 din 20 iulie 2017, revine curților de apel."

Potrivit dispozițiilor art. 97 pct. 1 din C. proc. civ., "Înalta Curte de Casație și Justiție judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege".

Așadar, prima teză a acestui text a atribuit instanței supreme competența de soluționare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor curților de apel.

A doua teză a art. 97 pct. 1 din C. proc. civ. se referă la alte hotărâri, cum sunt cele ale Consiliului Superior al Magistraturii, ale Biroului Electoral Central, ale secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, în care instanței supreme îi revine competența de a soluționa recursuri, constituită fie în complet al unei secții, fie în Completul de 5 Judecători.

Organizarea ierarhică a instanțelor judecătorești, ce rezultă din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și art. 94 - 97 din C. proc. civ., presupune ca învestirea instanțelor de control judiciar să se facă din treaptă în treaptă, instanțele superioare învestite cu soluționarea unei căi de atac de reformare putând infirma soluțiile pronunțate de instanțele inferioare.

Astfel, în condițiile reglementării actuale, competența trebuie atribuită prin aplicarea principiului organizării judecătorești în sistem ierarhic de tip piramidal, pentru a se împlini dezideratul realizării de către instanțe a controlului judiciar din treaptă în treaptă, dispozițiile legale relevând că un atare sistem, în materie procesual civilă, nu a fost abandonat prin noul C. proc. civ.

Înalta Curte are, de asemenea, în vedere dispozițiile art. 517 alin. (4) din C. proc. civ., potrivit cărora:

"Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I."

De aceea, în condițiile pronunțării deciziei recurate de către Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă, competența de soluționare a recursului aparține Curții de Apel Craiova, instanță în favoarea căreia aceasta urmează să fie declinată, în temeiul art. 132 alin. (1) și (3) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția de necompetență materială.

Declină competența de soluționare a recursului declarat de recurenta-pârâtă C. S.A. împotriva Deciziei nr. 451/2018 din 03 octombrie 2018 pronunțată de Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă, în favoarea Curții de Apel Craiova.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 februarie 2019.

GGC - ED