ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 841/2016
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 841/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 841/2016 Asupra căii de atac de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția I civilă, sub nr. x/95/2014, reclamantul A., a chemat în judecată pe pârâții Statul Român prin B., SC C. SA - Sucursala Tg. Jiu, Judecătoria Tg. Jiu, Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă, B.E.J., D., solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați pârâții în solidar să-i plătească următoarele sume de bani: 1.000 lei reprezentând daune patrimoniale-contravaloarea cauțiunii consemnate la SC C. SA cu chitanța din 2012; 644 lei, diferență cheltuieli de judecată din Dosarul nr. x/318/2012, sumă pe care o solicită a fi actualizată; suma de 27.501 lei cu titlu de despăgubire din partea SC C. SA având în vedere calitatea băncii de administrator al bunurilor debitoarei SC E. SA Tg.
Jiu; suma de 2.000.000 lei daune morale ca urmare a abuzurilor săvârșite de instituțiile chemate ca pârâte pe perioada derulării proceselor în care a fosi implicat. Prin sentința civilă nr. 11 din 20 ianuarie 2015, pronunțată de Tribunalul Gorj, secția I civilă, în Dosarul nr. x/95/2014, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților SC C. SA - Sucursala Tg. Jiu, Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă, Judecătoria Tg. Jiu și B.E.J., D.; s-a respins cererea formulată în contradictoriu cu acești pârâți pentru lipsa calității procesuale pasive; s-a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu Statul Român prin B. Împotriva acestei sentințe, la data de 15 iunie 2015. a declarat apel reclamantul A., iar prin Decizia civilă nr. 532 din 14 iulie 2015, Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, a respins apelul, ca nefondat.
Împotriva acestei decizii, reclamantul A. a declarat recurs. Înalta Curte, înregistrând dosarul de recurs, a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a căii de atac prin care s-a constatat că nu este îndeplinită cerința de formă privind achitarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 852,00 lei, conform art. 31 alin. (1) din O.U.G, nr. 80/2033 privind taxele judiciare de timbru, obligație legală ce a fost adusă la cunoștința recurentului-reclamant prin actul de procedură comunicat la data de 15 ianuarie 2016, cât și prin citația care i-a fost comunicată pentru termenul de azi. împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru recurentul formulând cerere de rexaminare, respinsă prin încheierea de ședința de la 3 februarie 2016. La termenul de judecată de la 7 aprilie 2016, instanța a rămas în pronunțare cu prioritate pe excepția de netimbrare a recursului.
Analizând recursul în condițiile dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte constată că acesta urmează a fi anulat, ca nelimbrat, pentru considerentele ce succed: Potrivit dispozițiilor art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, „ Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru pentru acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești se face de către instanța de judecată", iar potrivit art. 24 alin. (2) din aceiași act normativ, „În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată ia suma contestată, dar nu mai puțin de 100 lei". La fond, reclamantul a timbrat acțiunea introductivă cu suma de 1.704,50 lei, în raport de valoarea pretențiilor solicitate, iar în apel a timbrat cu suma de 852 Iei.
Pentru recurs reclamantul datorează o taxa judiciară în sumă de 852,00 lei, sens în care a fost înștiințat prin adresă despre această obligație. De asemenea, dispozițiile art. 33 alin. (1) din același act normativ prevăd că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al art. 33 dm O.U.G. nr. 80/2013 statuează că instanța va pune în vedere reclamantului, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite dovada achitării acestei taxe în cei mult 10 zile de la primirea comunicării instanței. În același timp, dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc.
civ. statuează că la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar neândeplinirea cerințelor prevăzute de alin. (2) este sancționată, potrivit alin. (3) al art. 486 C. proc. civ., cu nulitatea. În speță, prin actele de procedură comunicate la data de 15 ianuarie 2016 (fila 110, dosar recurs) și la data de 30 martie 2016 (fila 176, dosar recurs) s-a pus în vedere recurentului-reclamant A., să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 852,00 lei, sub sancțiunea anulării cererii, iar cererea de reexaminare formulată de recurent împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru a fost respinsă prin încheierea din 3 februarie 2016. Cum în speță, recurentul-reclamant nu s-a conformat îndeplinirii obligației legale de plată a taxei judiciare de timbru prevăzută de actul normativ menționat, recursul declarat de acesta va fi anulat, ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de reclamantul A., împotriva Deciziei nr. 532 din 14 iulie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 07 aprilie 2016.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.